Australia a declanşat o anchetă privind hărţuirea sexuală la locul de muncă, inspirată de mişcarea #MeToo
FOTO: agerpres.ro
Australia a declanşat miercuri o anchetă independentă la nivel naţional privind hărţuirea sexuală la locul de muncă, una dintre primele iniţiative de acest fel din lume, în speranţa de a găsi soluţii la problemele scoase la iveală de mişcarea globală #MeToo, scrie agerpres.ro.
Comisia australiană pentru drepturile omului (AHRC) a declarat că investigaţia are ca punct de plecare mişcarea iniţiată pe reţelele de socializare şi desemnată pe Twitter prin hashtagul #MeToo, care a scos la iveală probleme legate de hărţuire în lumea afacerilor, industria de divertisment sau politică.
Ancheta, care va dura 12 luni şi va fi parţial finanţată de guvern, va analiza, înainte de a face recomandările finale, cazuri concrete semnalate de cetăţeni precum şi legislaţia existentă în domeniu.
''Nu ştim să mai existe altundeva în lume o iniţiativă naţională similară în care o instituţie independentă şi naţională care apără drepturile omului analizează problemele şi caută soluţii pentru hărţuirea sexuală'', a declarat comisarul pe probleme de discriminare sexuală al AHRC, Kate Jenkins, într-un interviu telefonic pentru Reuters.
''În Australia, fără îndoială, s-a produs o adevărată schimbare de mentalitate în problema hărţuirii sexuale în ultimele şase sau opt luni şi, ca atare, există o nevoie autentică şi o dorinţă pentru a afla care sunt soluţiile'', adăugat aceasta.
Investigaţia se va axa pe consecinţele financiare care se răsfrâng asupra femeilor hărţuite sexual sau agresate la locul de muncă, un fenomen care, potrivit lui Kelly O'Dwyer, care deţine portofoliul ministerului federal pentru femei, poate avea consecinţe dezastruoase la nivel individual.
''Îşi pot pierde slujba sau nu pot primi recomandări de la fostul angajator dacă doresc să-şi schimbe locul de muncă sau nu pot fi promovate'', a declarat O'Dwyer postului de televiziune ABC.
Josh Bornstein, şeful departamentului pentru legislaţia muncii la firma de avocatură Maurice Blackburn, susţine că ancheta va scoate la iveală practicile juridice care blochează îmbunătăţirea situaţiei, printre care şi termenul limită de şase luni în care poate fi depusă plângerea la AHRC.
''Aşa cum a demonstrat foarte clar mişcarea #MeToo, de multe ori victimele au nevoie de mult timp pentru a depune o plângere'', a precizat Bornstein într-o declaraţie trimisă pe email.
Jenkins a declarat că se aşteapă ca rezultatele unui sondaj la nivel naţional, preconizat să fie dat publicităţii în luna august, să arate o creştere a cazurilor de hărţuire sexuală la locul de muncă comparativ cu 2012, când una din patru femei şi unul din şase bărbaţi au spus că au fost hărţuiţi sexual în ultimii cinci ani.
Anul trecut a fost unul esenţial pentru mişcarea pentru drepturile femeilor, după ce numeroase femei au lansat acuzaţii la adresa producătorului de la Hollywood Harvey Weinstein şi au pus bazele campaniei #MeToo. Creatoarele mişcării au fost desemnate în 2017 cea mai influentă ''personalitate'' de către prestigioasa revistă Time.
Comisia australiană pentru drepturile omului (AHRC) a declarat că investigaţia are ca punct de plecare mişcarea iniţiată pe reţelele de socializare şi desemnată pe Twitter prin hashtagul #MeToo, care a scos la iveală probleme legate de hărţuire în lumea afacerilor, industria de divertisment sau politică.
Ancheta, care va dura 12 luni şi va fi parţial finanţată de guvern, va analiza, înainte de a face recomandările finale, cazuri concrete semnalate de cetăţeni precum şi legislaţia existentă în domeniu.
''Nu ştim să mai existe altundeva în lume o iniţiativă naţională similară în care o instituţie independentă şi naţională care apără drepturile omului analizează problemele şi caută soluţii pentru hărţuirea sexuală'', a declarat comisarul pe probleme de discriminare sexuală al AHRC, Kate Jenkins, într-un interviu telefonic pentru Reuters.
''În Australia, fără îndoială, s-a produs o adevărată schimbare de mentalitate în problema hărţuirii sexuale în ultimele şase sau opt luni şi, ca atare, există o nevoie autentică şi o dorinţă pentru a afla care sunt soluţiile'', adăugat aceasta.
Investigaţia se va axa pe consecinţele financiare care se răsfrâng asupra femeilor hărţuite sexual sau agresate la locul de muncă, un fenomen care, potrivit lui Kelly O'Dwyer, care deţine portofoliul ministerului federal pentru femei, poate avea consecinţe dezastruoase la nivel individual.
''Îşi pot pierde slujba sau nu pot primi recomandări de la fostul angajator dacă doresc să-şi schimbe locul de muncă sau nu pot fi promovate'', a declarat O'Dwyer postului de televiziune ABC.
Josh Bornstein, şeful departamentului pentru legislaţia muncii la firma de avocatură Maurice Blackburn, susţine că ancheta va scoate la iveală practicile juridice care blochează îmbunătăţirea situaţiei, printre care şi termenul limită de şase luni în care poate fi depusă plângerea la AHRC.
''Aşa cum a demonstrat foarte clar mişcarea #MeToo, de multe ori victimele au nevoie de mult timp pentru a depune o plângere'', a precizat Bornstein într-o declaraţie trimisă pe email.
Jenkins a declarat că se aşteapă ca rezultatele unui sondaj la nivel naţional, preconizat să fie dat publicităţii în luna august, să arate o creştere a cazurilor de hărţuire sexuală la locul de muncă comparativ cu 2012, când una din patru femei şi unul din şase bărbaţi au spus că au fost hărţuiţi sexual în ultimii cinci ani.
Anul trecut a fost unul esenţial pentru mişcarea pentru drepturile femeilor, după ce numeroase femei au lansat acuzaţii la adresa producătorului de la Hollywood Harvey Weinstein şi au pus bazele campaniei #MeToo. Creatoarele mişcării au fost desemnate în 2017 cea mai influentă ''personalitate'' de către prestigioasa revistă Time.