Austria intenţionează să îi condamne la închisoare sau să îi amendeze pe solicitanţii de azil care mint autorităţile, o măsură care vizează, parţial, să îi determine pe migranţi să nu se stabilească în ţară, relatează Reuters, citată de digi24.ro.

Cabinetul a fost de acord cu un proiect de lege care le-ar permite autorităţilor să pedepsească solicitanţii de azil care mint în legătură cu identităţile lor - de exemplu pretinzând că sunt sirieni, pentru ca cererile lor să aibă o şansă mai mare de a fi acceptate - cu o amendă de până la 5.000 de euro sau trei săptămâni de închisoare.

Cei care rămân în Austria deşi au primit ordin să plece vor risca amenzi cuprinse între 5.000 şi 15.000 de euro sau şase săptămâni de închisoare, a anunţat Partidului Poporului (OVP), care face parte din coaliţia de guvernare.

„Cu siguranţă aceste (măsuri - n.r.) au, parţial, un efect de semnalizare”, a explicat ministrul economiei, Harald Mahrer, înrebat dacă legea este menită să îi sperie pe migranţi. „Ce fel de stat de drept am avea în republică, dacă am spune că nu pedepsim astfel de lucruri?”, a adăugat el.

Proiectul de lege trebuie aprobat în Parlament.

Verzii austrieci au criticat iniţiativa şi au cerut ca toate costurile de acceptare a solicitanţilor de azil să fie răspândite între statele membre UE. „Astfel putem opri competiţia naţionalistă privind cine poate speria mai mult solicitanţii de azil”, a spus Alev Korun, din Partidului Verzilor.

Anul acesta, Guvernul de centru a înăsprit legea migraţiei. Astfel, Viena a anunţat că limitează numărul cererilor de azil acceptat la 37.500 anul acesta, după ce a primit 90.000 de solicitanţi de azil anul trecut.

Până la sfârşitul lunii octombrie, Ministerul de Interne primise 37.000 de cereri de azil, dar numai 30.000 dintre ele au fost considerate relevante, pentru că unele cazuri ies de sub incidenţa limitării. Printre acestea se numără cele care ar trebui procesate în alte ţări.

Şi alte ţări europene, precum Danemarca şi Suedia, şi-au înăsprit legile de acordare a azilului, dar şi controalele la frontiere în ultimele luni, în condiţiile în care statele UE nu au reuşit să ajungă la un acord pentru un mecanism de redistribuire a migranţilor.