Autoritățile vor să oblige proprietarii iazurilor și lacurilor din țară să achite arenda pentru folosirea terenurilor de sub apă, care rămân bunuri publice și după privatizare. O inițiativă legislativă în acest sens a fost votată în 26 martie, în prima lectură de Parlament.

Autorii proiectului susțin că datoriile pentru arenda terenurilor de sub apă se ridică la zeci de milioane de lei. Proiectul de lege a stârnit un val de critici, în special din partea agenților economici cu afaceri în domeniul pisciculturii care nu sunt gata să scoată bani în plus.

Iazul din apropierea satului Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, este al treilea ca suprafaţă din țară şi a fost privatizat în anul 2004. Agentul economic care îl gestionează a reușit să-și creeze o afacere prosperă în domeniul pisciculturii, până la 100 de tone de peşte. Administratorul iazului spune că acum, două decenii, proprietarul a plătit statului doar pentru achiziţia digurilor de protecţie şi terenului aferent, aşa cum prevede legislaţia.

"La acel moment, investindu-se bani în privatizare, nimeni nici nu a fost să se gândească că se va face o întorsătură când achiţi o dată pentru bunurile imobile şi apoi ţi se anulează drepturile de proprietate. Conform proiectului de lege."

Administratorul susține însă că în cazul în care va fi obligat să achite plăți suplimentare, întreprinderea va falimenta. Primarul localităţii, Lilia Brehova, a menţionat că, din 1992 de când digurile iazulului nu mai sunt în proprietatea satului, nimeni nu a achitat niciun bănuţ pentru arenda terenului de sub apă.

"Pierderile, în medie, dacă să luăm câte 200 de mii de lei pe an, pentru 30 de ani constituie 6 milioane de lei. Este o sumă impresionantă. Am fi putut construi din acești bani iluminat stradal, teren de joacă, stadion, să amenajăm un stadion."

Deputatul Platformei DA Alexandru Slusari, care este autorul proiectului de lege, susţine că mai multe primării din ţară se confruntă cu astfel de probleme din cauza unor lacune în legislaţie.

"Terenurile sub corpul de apă trebuie să fie folosite de unitatea administrativ teritorială. Și dacă nu există contractul de arendă, unitatea administrativ teritorială este lipsită la moment, nu poate, nu are mecanismul să impună proprietarii digurilor să achite această plată de arendă. "

Iniţiativa legislativă este criticată dur de Asociația Națională a Piscicultorilor din Republica Moldova. Directorul executiv, Gheorghe Gheorghiu, susţine că dacă proiectul de lege va fi promulgat, industria piscicolă din țara noastră va dispărea.

"Asta e o propunere foarte proastă, negândită. Nu poate peștele să crească în pământ. Peștele crește în apă. În piscicultură îs mult mai multe cheltuieli, decât în agricultură. Pe unul și același hectar de pământ. "

Proiectul de lege urmează fie votat de Parlament în a doua lectură. Potrivit Asociației Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova, în prezent, aproximativ 4000 de iazuri din țară sunt în proprietatea statului, iar 190 sunt privatizate.