Mii de moldoveni nu-şi pot obţine bunurile confiscate în perioada sovietică nici până astăzi. În timp ce reabilitarea victimelor represiunilor politice poate dura câteva luni, atunci despăgubirea se lasă aşteptată ani buni. Oamenii trebuie să bată drumuri lungi, să umble prin sălile de judecată şi să colecteze teancuri de acte pentru a demonstra că au fost furaţi de regim. 

Familia Blănaru din Capitală îşi revendică moştenirea rudelor deportate în Siberia deja de 13 ani. Germani de origine, aceştia au lăsat în satul Horodişte, raionul Rezina, o avere impresionantă, printre care conace, mii de hectare de pământuri, moară dar şi case.

"Este construită din anul 1910. Aparţinea unei firme din Germania, tot materialul, morile au fost aduse din Germania. Au luat şi au privatizat-o, au dărâmat clădirea", a spus rudă a victimelor represiunilor politice, Boris Blănaru.

Victimele deportărilor staliniste au calculat prejudiciul cauzat.

"Judecata trebuie să ne întoarcă toate clădirile. Noi am socotit 39 de clădiri cu tot cu Horodiştea", a adăugat bărbatul.

Dacă va fi despăgubit, Boris Blănaru spune că va lăsa toată averea în sat.

"Nu trag nădejde că vom primi ceva cu aşa sistem. Ne este foarte greu. Tot asta noi facem ca să rămână ca o proprietate de drept comun pentru toţi. Şi pentru săteni, cât şi pentru copiii mei", a zis Boris Blănaru.

Unele victime au reuşit să-şi găsească dreptatea, însă nu pe deplin. Este şi cazul folcloristului Grigore Botezatu, ajuns la 86 de ani.

"Casele au fost confiscate cu avutul lor. Erau 18 stupi de albine, era livada, două hectare şi jumătate livadă şi vie. Toate acestea au fost calculate şi s-au întors 57.000 de lei departe nu acoperă ce a fost acolo", a declarat Grigore Botezatu.

Unii istorici spun că legislaţia din domeniu nu este suficient de bine pusă la punct.

"Guvernul şi legiuitorul s-a gândit, probabil, să nu plătească sau să plătească cât mai puţin, din moment ce oamenii sunt în vârstă şi pleacă. Trebuie de revizuit acest mecanism, pentru ca instanţa să nu fie atât de pretenţioasă faţă de cei care au avut de suferit", a specificat istoricul Mihai Taşcă.

Potrivit Procuraturii Generale, din 1989 au fost oferite aproximativ 61.000 de certificate de reabilitare a victimelor represiunilor politice.