Schimbările climatice au efecte dramatice asupra Pământului, și, implicit, asupra sănătății oamenilor. Cercetătorii britanici avertizează că până în 2100, două treimi din gheața din zona Arctică se vor topi și astfel vor fi eliberate substanțe radioactive extrem de periculoase, dar și virusuri și bacterii, cel puțin 100 fiind rezistente la antibiotice.

Pe de o parte, topirea gheții din regiunea arctică va elibera substanțele radioactive extrem de nocive provenite din testele cu bombe nucleare din epoca Războiului Rece, efectuate de Uniunea Sovietică, dar și de Statele Unite. Cele 130 de bombe nucleare testate în atmosfera arctică de Uniunea Sovietică, în perioada 1965 – 1990, au lăsat în urmă niveluri ridicate de substanțe radioactive, foarte periculoase pentru sănătatea oamenilor, spune cercetătorii britanici, scrie digi24.ro.

Studiul poate fi citit AICI

Pe de altă parte, dacă sunt eliberate de sub gheața arctică, virusurile vechi de mii de ani, aflate în calotă ar putea fi dăunătoare pentru societate.

Permafrostul acționează ca un rezervor, înmagazinează diverse substanțe, a explicat la Digi24 Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.

Acest studiu încearcă să explice ce se va întâmpla în viitor dacă acest permafrost va avea de suferit de pe urma schimbărilor climatice. În zonă locuiesc aproximativ 3 milioane de oameni, care vor fi afectați, a spus Antonescu.

"Studiul estimează că până în 2100, două treimi din permafrost va fi topit, adică vom avea mai puțină gheață în nord. Materialul radioactiv de la testele nucleare va fi eliberat. Alte probleme sunt legate de poluarea din zonă, cu arsenic, cu nichel, deoarece acolo au fost exploatări miniere.

Pe de altă parte, rezervorul acționează ca un frigider, care păstra virusuri și bacterii. Prin topire, se eliberează virusuri și bacterii, din care aproximativ 100 sunt rezistenți la antibiotice.

Odată cu topirea, acest material biologic și radioactiv este transportat în atmosferă. Totodată, la topire, prin permafrost se eliberează dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră.

Totul are efecte asupra ecosistemelor din zonă și asupra populației.

Din cauza nesiguranţei în ceea ce priveşte calotele glaciare, oamenii de ştiinţă nu pot exclude o creştere totală de doi metri până în 2100 în varianta cea mai pesimistă a acestui scenariu.