Scurgerile de metan provocate de daunele produse la conductele Nord Stream 1 și 2 care trec pe sub Marea Baltică vor reprezenta cea mai mare explozie a gazelor cu efect de seră măsurată până acum, ceea ce stârnește noi temeri cu privire la efectele ulterioare ale incidentului asupra crizei climatice, notează Al Jazeera, scrie digi24.ro.  

Conducta Nord Stream prin care se transportă gaz din Rusia spre Germania a pompat joi cantități uriașe de metan în Marea Baltică, precum și în atmosferă. 

Măsurătorile au arătat că nivelul de metan emis în atmosferă a fost de cinci ori mai mult decât cel înregistrat în urma dezastrului Aliso Canyon, cea mai mare eliberare terestră cunoscută de metan din istoria SUA.

Scurgerea din Marea Baltică ar putea fi echivalentă cu o treime din emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră ale Danemarcei, a declarat șeful Agenției Daneze pentru Energie, Kristoffer Böttzauw. Emisiile din Danemarca au ajuns în 2020 la aproximativ 45 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2). 

Separat, Christophe Duwig, profesor de inginerie chimică la Institutul Regal de Tehnologie, a transmis că scurgerile de gaze ar putea fi echivalente cu aproximativ 66% din totalul emisiilor anuale ale Danemarcei sau cu aproximativ 40% din cele ale Suediei.

Rusia și Occidentul s-au acuzat reciproc că au sabotat în mod deliberat gazoductul, pe măsură ce invazia Moscovei asupra Ucrainei se intensifică.

„Cine a ordonat asta ar trebui să fie urmărit penal pentru crime de război și să meargă la închisoare”, a spus Rob Jackson, un cercetător în domeniul climei la Universitatea Stanford. Jackson și David Hastings, un oceanograf chimist pensionat din Florida, au calculat că scurgerile din Marea Baltică ar putea duce la aproximativ jumătate de milion de tone de metan în atmosferă. 

Cel mai rău scenariu este estimat la 778 de milioane de metri cubi de gaz risipit în atmosferă, potrivit guvernului danez.

În 2015, dezastrul din Aliso Canyon a eliberat între 90.000 și 100.000 de tone de metan în atmosferă. 

Andrew Baxter, un inginer chimist care lucrează la grupul de mediu EDP, a avut o estimare mai temperată decât cea făcută de guvernul danez, dar și aceasta a avut în vedere o scurgere de metan în atmosferă dublă față de cea înregistrată la dezastrul Aliso Canyon. Doar una dintre conducte ar putea elibera emisii egale cu emisiile anuale provenite de la două milioane de mașini, a menționat Baxter, care a precizat că acest lucru „este catastrofal pentru climă”.

Danemarca a declarat că mai mult de jumătate din gazul din conductele Nord Stream din

Marea Baltică s-a scurs în atmosferă după ce a fost deteriorat de un presupus sabotaj. „O majoritate clară a gazului a ieșit deja din conducte”, a spus Kristoffer Böttzauw, care a mai precizat: „Ne așteptăm ca restul să fie eliberat până duminică.” Marea Baltică este unul dintre cele mai poluate corpuri de apă de pe Pământ din cauza substanțelor chimice industriale și a gunoiului urban.

„Există o serie de incertitudini, dar dacă aceste conducte eșuează, impactul asupra climei va fi dezastruos și ar putea fi chiar fără precedent", a declarat chimistul atmosferic David McCabe, care este cercetător principal la organizația non-profit Clean Air Task Force.

Analiștii și experții spun că astfel de scurgeri sunt foarte rare, iar Nord Stream AG a calificat drept „fără precedent” scurgerile de pe trei tronsoane ale conductelor de gaz offshore.

Premierul danez a declarat miercuri că nu a fost vorba de accidente, ci de o acțiune deliberată - indicând un sabotaj, dar nu o declarație de război împotriva Danemarcei.

Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat marți, într-o conferință de presă, că scurgerile de informații au fost „probabil o acțiune deliberată”, dar „nu un atac împotriva Suediei”. Cu toate acestea, ea a declarat că forțele de apărare ale Suediei sunt pregătite să se adapteze la situație, în timp ce ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist, a declarat că unitățile marine vor fi puse la dispoziție „dacă se consideră necesar".

UE a declarat că scurgerile din două conducte importante de gaz din Rusia către Europa au fost cauzate de sabotaj, dar nu a acuzat direct Rusia.

O perturbare deliberată ar duce la „cel mai puternic răspuns posibil”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UE a acuzat anterior Rusia că folosește livrările de gaze și linia Nord Stream ca armă împotriva Occidentului.

Anterior, Ucraina a mers mai departe, acuzând Rusia de un „atac terorist".

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că, în opinia sa, scurgerile „nu vor avea un impact semnificativ asupra rezilienței energetice a Europei". 

Niciuna dintre cele două conducte nu transportă gaze în acest moment, deși ambele erau umplute cu gaze.

Între timp, Rusia a acuzat SUA de comiterea atacurilor. În plus, Vladimir Putin a denunţat joi, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc Recep Erdogan, presupusele atacuri asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, despre care el a afirmat că reprezintă un „act de terorism internaţional”.