Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și Organizația Mondială a Sănătății îndeamnă toți cetățenii, lucrătorii medicali și responsabilii din sectorul agrar să utilizeze antibioticele cu atenția sporită și să ia măsuri urgente pentru a combate fenomenul de rezistență la antibiotice.

Rezistența antimicrobiană este considerată o problemă globală de sănătate publică, care este în creștere rapidă și implică costuri suplimentare pentru sistemele de sănătate. Acest fenomen apare atunci când bacteriile evoluează și devin rezistente la antibioticele folosite în tratamentul infecțiilor. Din acest motiv unele medicamente de acest fel devin ineficiente, nu tratează anumite infecții și apare un risc major asupra controlului maladiilor în întreaga lume.

"Republica Moldova și-a asumat un angajament politic de a pune în aplicare programe de utilizare rațională a antibioticelor și de control al infecțiilor nosocomiale, care să fie eficiente și replicate la nivel național. Toți actorii implicați trebuie să meargă în același pas și să înțeleagă că sănătatea noastră este în mâinile noastre. În primul rând, cetățenii trebuie să fie conștienți că atunci când au o problemă de sănătate trebuie să meargă la medic. Noi vom monitoriza ca medicii să prescrie antibioticele cu strictețe, în baza Protocoalelor Clinice Naționale și vom asigura ca farmaciile să nu mai admită eliberarea antibioticelor în lipsa unei rețete de la medic", a declarat ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, în cadrul unei conferinţe de presă.

Mai mult decât atât, utilizarea excesivă și incorectă a antibioticelor în zootehnie, piscicultură și agricultură stimulează rezistenţa bacteriilor care se poate răspândi și la oameni prin consumul alimentelor de origine animală. De aceea, este important ca toate structurile naţionale medicale şi veterinare să implementeze strategii pentru combaterea antibiorezistenţei.

Sectorul agrar trebuie să se asigure că antibioticele administrate animalelor sunt folosite doar pentru controlul și tratarea bolilor infecțioase și doar sub supravegherea medicului veterinar.

”Începând cu anul 2014, ANSA a început modificarea și armonizarea legislației în acest domeniu. Practic avem o lege nouă privind utilizarea produselor de uz veterinar în segmentul zootehnic. Această lege prevede măsurile administrative și regulamentele de care trebuie să țină cont toți cei implicați în creșterea animalelor, începând cu intrarea în țară, producerea, realizarea și chiar punerea diagnosticului”, a specificat directorul general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Vsevolod Stamati.

Estimările efectuate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor arată că, în Uniunea Europeană, infecțiile cu bacterii rezistente sporesc cheltuielile pentru sănătate cu circa 1,5 miliarde euro pe an.

„Utilizarea nejustificată și necontrolată a antibioticelor accelerează fenomenul de rezistență la antibiotice, ce poate afecta pe fiecare, la orice vârstă, în orice țară. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat în 2015 Planul global de acțiuni privind combaterea rezistenței antimicrobiene, încurajând fiecare țară să elaboreze acțiuni concrete pentru a diminua extinderea acestui fenomen. Doar prin eforturi comune, atât din partea lucrătorilor medicali, a celor din sectorul agrar, a factorilor de decizie și pacienților putem limita răspândirea rezistenței la antibiotice”, a menționat Haris Hajrulahovic, Reprezentantul OMS în Republica Moldova.

Antibioticele reprezintă circa 10% din numărul total de medicamente utilizate de către cetățenii Republicii Moldova. Analiza datelor de consum al antibioticelor de uz uman, efectuată în baza metodologiei OMS, pentru anii 2011-2013, denota că în țară consumul anual este în creștere de la 21.3 doze zilnice definite (DID per 1000 locuitori per zi) în 2011, la 22,8 doze zilnice definite, în 2013.

Pondera cea mai mare – 36% din volumul total de antibiotice pentru utilizare sistemică revine preparatelor antibacteriene din grupa Beta-lactamice, Penicillinele, fiind urmata de Cefalosporine  – 21%  și antibacterienele din grupa Quinolonelor – 17%.

CITEŞTE ŞI: Moldovenii administrează în exces antibiotice. Cum explică specialiştii acest fenomen