Următorii doi ani vor fi cei mai fierbinţi de pe Terra, de la începutul măsurătorilor meteorologice, au anunţat, luni, reprezentanţii Serviciului naţional de meteorologie din Marea Britanie (Met Office).

Noul raport întocmit de Met Office arată că o serie de schimbări majore sunt în plină derulare în cadrul sistemului climatic global, iar gazele cu efect de seră vor avea un impact tot mai mare asupra tendinţelor naturale ale climei de pe planeta noastră, scrie descopera.ro. 

Studiul meteorologilor britanici a evidenţiat o nouă manifestare a fenomenului El Nino, în desfăşurare în Oceanul Pacific, care va determina o încălzire globală a climei.

Cu toate acestea, verile din Europa ar putea deveni ceva mai reci, pentru o vreme, în timp ce restul Globului se va încălzi.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au confirmat faptul că, în 2015, temperatura medie de la suprafaţa Terrei a atins - sau este foarte aproape - niveluri record (0,68 grade Celsius peste media perioadei 1961 - 1990).

Profesorul Stephen Belcher, directorul Centrului Hadey administrat de Met Office, a declarat: "Ştim deja că o serie de tipare naturale contribuie la creşterea temperaturilor globale în anumiţi ani, dar temperaturile foarte ridicate înregistrate până acum în acest an indică un impact continuu al gazelor cu efect de seră rezultate din activităţi umane".

Oamenii de ştiinţă consideră că efectele creşterii concentraţiei de CO2, în combinaţie cu tendinţa naturală de încălzire pe termen lung a oceanelor au făcut ca actualul sistem climatic al planetei să devină unul extrem de interesant. Ei se aşteaptă ca o serie de schimbări majore să fie în derulare şi să se manifeste în viitorul apropiat.

Două fenomene care afectează modelele climatice pe termen scurt şi mediu se produc în Oceanul Pacific. El Nino apare atunci când un curent oceanic din Pacific îşi inversează direcţia de înaintare, în medie la fiecare cinci ani, aducând ploi în cantităţi mari în zonele care sunt în mod obişnuit afectate de secetă şi secetă în zonele în care de obicei plouă. El Nino tinde să ducă la o creştere a temperaturilor mondiale.

Evoluţia actuală pare să fie similară cu El Nino din 1988, care a cauzat o depigmentare severă a coralilor şi pagube uriaşe la nivelul circuitului mondial al apei. Fenomenul actual ar putea duce la o creştere a riscului de secetă în Africa de Sud, Asia de Est şi Filipine - şi să aducă inundaţii în America de Sud.

Unul dintre aspectele pozitive ar putea consta în încheierea perioadei de secetă severă cu care s-a confruntat statul american California în ultimii patru ani.

O a doua schimbare naturală se referă la o modificare a modelelor pe 10 ani de evoluţie a temperaturii din Pacificul de Nord - Pacific Decadal Oscillation / PDO. Acest proces s-a aflat în ultimii ani în faza sa "rece", determinând, potrivit experţilor de la Met Office, apariţia unei perioade de pauză în ceea ce priveşte creşterea temperaturii atmosferice medie pe parcursul ultimului deceniu. Acum, procesul va intra în faza sa "caldă", care, în mod tipic, va duce la încălzirea planetei.

Însă există încă un factor de climă important. Cele două fenomene menţionate mai sus ar putea fi stopate, parţial, de tiparul de temperatură din Atlanticul de Nord (Atlantic Multidecadal Oscillation/ AMO), care va intra în faza lui "rece".

Oamenii de ştiinţă spun că au descoperit, recent, felul în care aceste mari tipare oceanice tind să tempereze sau să accelereze încălzirea globală provocată de om. "Partea pe care nu o înţelegem încă se referă la competiţia dintre acei factori majori - acesta este aspectul la care lucrăm acum", a spus profesorul Sutton.

Schimbările climatice care se produc în Atlantic înseamnă că Europa va deveni puţin mai rece şi mai uscată în timpul verii, timp de un deceniu - însă numai dacă tendinţa manifestată în Atlantic nu va fi anulată de tendinţele din Pacific. Deocamdată, cercetătorii nu pot să identifice tendinţa care se va impune.

O răcire a Oceanului Atlantic ar determina o refacere a calotelor de gheaţă din zonele arctice.