Today.md prezintă un documentar care scoate la iveală o crimă deosebit de gravă în care este implicată direct avocata Ana Ursachi - Omorul din 1997. Potrivit mărturiilor șocante din filmul realizat de jurnaliști, Ursachi era chiar capul grupării care se ocupa de deposedarea de apartamente a persoanelor vulnerabile. Victimile acestei grupări erau omorâte. 

Anul 1997. În lume se petrec evenimente care au rămas în memoria colectivă: de la Criza Mondială Asiatică și Clonarea Oiței Dolly, până la devalorizarea cu 3 zerouri a rublei rusești și moartea Prințesei Diana.

Republica Moldova, ca și restul țărilor ieșite de puțin timp din URSS își trăia propria viață, neafectată informațional de evenimentele de răsunet mondial. Moldovenii trăiau cu alte știri. Evenimentele majore de aici erau dictate de organizațiile criminale care au acaparat la acel moment toate procesele din țară. Bulgaru, Micu, Zelionii, Șket, Makena, erau nume mult mai cunoscute decât cele ale politicienilor care guvernau țara.

Tineretul visa să ajungă să facă parte din așa zisele brigăzi ale hoților în lege, iar cei mai în vârstă se temeau să nu devină victimile lor. În aer plutea frica. Omorurile, jafurile, și escrocheriile devenise o normalitate în societatea proaspăt scăpată de comunizm, cu aspirații vestice. La acel moment un Vest Sălbatic. 

Salariul mediu pe economie în 1997 era 219 lei si 8 banuți - aproximativ 47 de dolari SUA, iar în sfera bugetară salariul era și mai mic - în jur de 30 USD. Unica metodă de a face bani rapid erau combinațiile criminale. Țara mai era guvernată încă de foștii nomenclaturiști sovietici, care plăteau oamenii în produse: caloși și lighene din plastic, în timp ce ei privatizau totul la prețuri de nimic.

19 mai 1997. În barul "Moment" din sectorul Buiucani o companie formată din două femei și 3 bărbați serveau alcool și discutau non-șalant despre viață, probabil sub cântecele formației "Ruki VVerh", popularitatea cărora în 1997 era comparabilă numai cu cea de altă dată a orfanilor din "Laskovâi Mai". Lichiorurile ieftine și de o calitate dubioasă cucerise tot spațiul CSI și era una dintre băuturile preferate a moldovenilor. Ieftin și dulce - poporul îl înghițea cu tonele, zilnic. Compania din barul "Moment" servea dintr-o asemenea sticlă de lichior.

La un moment dat, o parte din cei care stăteau la masă au ieșit din bar să fumeze o țigară la aer liber. În acest timp, unul dintre cheflii, îi toarnă femeii în vârstă clofelină în pahar. În momentul în care s-au întors în bar, bărbații au văzut în fața ochilor următorul tablou: Femeia bătrână dormea cu capul pe masă. Era vorba de Manoli Liubovi. Peste câteva zile aceasta urma să fie găsită moartă cu o piatră legată de trup, aruncată într-o gură de canalizare de lângă Dobrogea.

Manole Liubovi era profesoară de limbă și literatură rusă. După divorț aceasta locuia de una singură în apartamentul care i-a adus sfârșitul, după ce gruparea criminală a pus ochii pe el. O grupare criminală cinică, pentru care omorul lui Liubovi Manoli nu era decât un simplu episod din șirul de crime groaznice săvârșite pentru metrii pătrați. Crime pentru care au scăpat de fiecare dată nepedepsiți. Gruparea criminală avea oameni sus-puși care o protejau, mai bine zis protejau capul acestei grupări - Ana Ursachi, avocata Diavoului.

În arhivele judecătorești se prăfuiește dosarul omorului săvârșit de gruparea criminală condusă de Ana Ursachi, pe atunci o fată de numai 20 de ani, așa cum iubește ea să se prezinte - fiica unui înalt funcționar din cadrul Partidului Comunist al Uniunii sovietice.

"Tatăl meu a fost într-o funcție foarte înaltă în stat, pe atunci era la putere Partidul Comunist adevărat, prin anii 1970-1985. Pentru mine tatăl meu era promotorul orânduirii de stat. Eu am fost un copil politizat, având tatăl implicat în politică. Îl admiram cum își scria discursurile pentru plenara KPSS. El mi-a inspirit foarte multă încredere în mine. Mi se adresa Ana Constantinovna, chiar când aveam trei ani", spunea Ana Ursachi. 

În realitate tatăl Anei Ursachi nu a avut niciodată un rol cheie în conducerea PCUS. Și nici măcar funcțiile pe care le-a deținut nu au fost tocmai din cele mai înalte. Ultima funcție de stat deținută de Constantin Ursachi a fost cea de la DSO TRUDOVÂE REZERVÎ din Moldova, unde inițial activa în calitate de instructor. La felul în care Ana încearcă să preamărească rolul tatălui său însă vom mai reveni, or asta ne vorbește despre modul de a fi al Anei - o miniciunoasă, care și-a creat cu bună știință o legendă cu care să-și sperie argații criminali. Acum să ne întoarcem la omorul din data de 19 mai 1997, și la modul în care au derulat lucrurile. 

Așadar, fiecare dintre figuranții în dosar își avea rolul său bine determinat distribuit de Ana Ursachi. Soțul Său, Ruslan Moiseev se ocupa de logistică. Serghei Cuzmuc era omul care trebuia să joace rolul de găzdaș, Vitrenco Vilen avea misiunea de a juca rolul rudei care trebuie să intre în posesia apartamentului după decesul stăpânului. Cel puțin acestea au fost rolurile distribuite de Ursachi Ana pentru episodul Manoli.

Ca să înțelegem că omorul din 19 mai 1997 a fost o parte a schemei gândite din timp e destul să studiem cu atenție Dosarul. Potrivit datelor, mărturiilor și dovezilor din acesta, Ana Ursachi și Ruslan Moiseev au pregătit totul din timp. L-au infiltrat prin intermediul unei vecine pe Serghei Cuzmuc în apartamentul lui Liubovi Manoli și l-au pus să-i fure actele acesteia. Ulterior le-au falsificat. Abia după ce toate actele au fost gata a urmat omorul. Declarațiile lui Cuzmuc și al restul martorilor demonstrează că totul a fost organizat cu sânge rece, iar scopul omorului a fost intrarea în posesia apartamentului.

În seara de 19 Mai 1997, după ce au adormit-o cu clofelenă, Ursachi, Vitrenco, Cuzmuc și Moiseev au urcat-o în mașina care aparținea Anei și lui Ruslan. Cuzmuc, simțind că urmează un omor, i-a părăsit, iar opera criminală a fost dusă la bun sfârșit de restul. În apropierea localității Dobrogea, aceștia au încercat să o sugrume și să o omoare în bătaie. După ce au văzut că nu cedează, au legat-o de un pietroi și au aruncat-o într-o gură de canalizare. Fiul victimei, după ce a făcut propria investigație a aflat totul în cele mai mici detalii.

Ceea ce a urmat mai departe a fost pur și simplu inimaginabil într-un stat de drept. Poliția, procurorii, judecătorii, toți s-au făcut a nu vedea un detaliu și anume că fapta a fost săvârșită de o grupare criminală bine organizată. O grupare care cu numai o lună înainte de omorul lui Manoli lăsau la Râșcani un alt cadavru. Într-un apartament de pe Moscovei 11, închiriat de către Ana și Ruslan, polițiștii găsesc trupul în putrefacție al unui pensionar. Oamenii legii se fac a nu vedea că la perchezițiile efectuate sunt găsite adresele și copiile actelor pentru alte 7 apartamente în care locuiau eventualele victime. Totodată, anchetatorii și judecătorul scapă din vedere și un alt detaliu important, mărturiile care îi incriminează Anei Ursachi implicarea directă în organizarea schemei criminale.

Așadar, deși Ana Ursachi, fiind gravidă, potrivit martorilor, a sugrumat-o personal pe Manoli, lucru pe care l-a povestit chiar ea vecinilor, au ajuns să fie condamnați doar Vilen Vitrenco și Ruslan Moiseev. Și asta pentru că cineva mare, așa cum spunea Ursachi, stătea în spatele întregii grupări.

După ce vecinii au bătut alarma văzând că Liubovi Manoli a dispărut, poliția o găsește în fântâna de la Dobrogea. Era legată cu cureaua lui Ruslan Moiseev, soțul anei Ursachi. Mai mult ca atât, încă înainte să o găsească, poliția cunoștea detaliile omorului, pentru că Ana le povestise cu lux de amănunte vecinilor cum a fost omorâtă victima.

Aceste nuanțe nu au fost luate în considerare nici de procurorii care trebuiau împinși din urmă și nici de judecători. Mai mult ca atât, unul dintre procurori, la numai o lună de la deschiderea dosarului, pleacă din funcție și este angajat, potrivit martorilor, la Moldinconbank. Este vorba despre anchetatorul Procuraturii Buiucani, Gurițanu.

După funcția de șef al pazei Moldinconbank, timp de 10 ani acesta a fost avocatul lui Veaceslav Platon și este cunoscut faptul că a fost implicat în schema "spălătoria rusească", eschivîndu-se de organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție. S-a străduit pentru el nimeni altul decât tatăl atotputernic al Anei. În presă au mai apărut informații despre legăturile acestuia cu Ivan Guțu, care împreună cu Oleg Podolko erau curatorii lui Veaceslav Platon. Într-un final, dosarul omorului este disjuns, iar Ana ursachi este judecată aparte. Tatăl ei obține pentru ea, o decizie halucinantă prin care aceasta este achitată, iar Vilen Vilenco și Moiseev Ruslan primesc ani buni de pușcarie.

Ca să înțelegeți cât de mult s-au implicat justiția în procesul de eliberare a Anei Ursachi, vă mai aducem la cunoștință un mic detaliu. În procesul de audiere, Ana Ursachi declară că e moldoveancă și limba maternă este moldovenească. Totuși, decide să ofere mărturiile în lima rusă. Specialiștii susțin că acest lucru s-a făcut pentru că anchetatorul i-a dictat personal în rusă ceea ce trebuie să scrie ca să scape basma curată.

Pe atunci angajații MAI și cei ai Procuraturii cunoșteau terminologia în rusă și le era mai simplu să scrie în limba NKVD-ului stalinist, or orice cuvânt tradus aiurea putea să o bage la pușcărie pe Ana. Toți cei implicați în dosar susțineau una și bună, Ana chiar trebuia să ajungă la pușcărie, or ea era capul grupării.

Vă întrebați cum a fost posibil ca tatăl Anei Constantinovna să influiențeze atât de mult asupra organelor de forță. Investigațiile noastre arată că a făcut-o în mai multe feluri. Din mărturiile polițiștilor care au activat în acea perioadă am aflat că acesta s-a dat drept fratele generalului Dumitru Ursachi, care exact în acea perioadă era viceministru de Interne, iar la auzul acestui nume de familie, care coincidea și cu al lui Constantin, toți angajații MAI și ai organelor de drept nu mai puneau întrebări și executau întocmai rugămințile și pe alocuri chiar ordinile lui.

În realitate cei doi nu au nimic în comun, doar numele de familie. Era o nouă minciună a familiei Ursachi. Totuși o anumită influență Constantin o avea grație lucrului său la Trudovie rezervî, loc unde se antrenau zilnic băieții din brigada lui Grigore Caramalak. În acele timpuri, Karamalak, alias Bulgaru, reușise să corupă o mulțime de funcționari și oameni ai legii, iar să-i ofere un serviciu lui Constantin Ursachi nu-l costa nimic.

Dincolo de aceste legături, însăși dosarul este unul care provoacă mari semne de întrebare, or inculpații de asemenea crime sunt deobicei condamnați la detenție pe viață. Avocatul care îi apără acum pe politicienii pro Kremlin însă a scăpat basma curată. Renato Usatîi, Veaceslav Platon, Grigorii Petrenco, membrii Platformei DA, Alexandr Petcov, toți îi sunt clienți. Ana Ursachi îi apără cu înverșunare în instanțe, mai ales că știe că justiția e oarbă, chiar din propria experiență. Îi place să vorbească despre încălcările din procesele clienților săi, însă ascunde cu înverșunare detaliile primului ei dosar, în care martorii susțin că ar trebui să fie închisă pe viață.

Între timp, Ana Ursachi a devenit om politic, or, exact ca și tatăl său îi place să se dea drept ceea ce nu este. Așa a fost educată de mică Ana Constaninovna, capul grupării mafiote, care a lăsat în urma activității sale omoruri și deposedări de apartamente.

Pentru orice anchetator care vroia să-și facă meseria, modul de acționare al grupării era simplu de citit or dovezile vorbeau de la sine: Ana și Ruslan își închiriau gazde. Căutau vecini social vulnerabili pe care îi cumpărau cu bani și votcă și pe care îi făceau informatori. Informatorii colectau informații despre toți locatarii blocului în care tocmai se cazase tânăra familie. În baza informațiilor, Ana decidea cine este următoarea victimă, care trebuia deposedată de apartament. Împreună cu Ruslan infiltrau un găzdaș în casa victimei, care fura actele acesteia. Când actele erau gata, victima era lichidată. Simplă, cinică și eficientă această schemă a studentei de la Ulim care se dădea drept fiica unui înalt funcționar de stat. Justiția însă a decis altceva - Ana e nevinovată. Posibil. La fel cum e posibil că Ana și Ruslan nu au avut nimic în comun nici cu cadavrul de pe strada Moscovei 11, unde închiriau apartament înainte de omorul lui Liubovi Manoli.

Ana Ursachi este la libertate și, apărând oamenii Kremlinului, pe care tată ei îi simpatiează grație faptului că a slujit Rusia cu înverșunare, încearcă să ne convingă de faptul că Justiția este coruptă. Ana este avocat. Ana știe ce spune. Ana are dreptate. Acum Ana nu mai ascultă "Ruki v verh" în barul "Moment" de la Buiucani. Ana a trecut la un alt nivel, chiar dacă legăturile de altă dată sunt mai evidente acum mai mult decât oricând. Salariul mediu pe economie a crescut, moldovenii au uitat de grupările criminale și liderii acestora, au început să fie interesați de alegerile din Statele Unite ale Americii şi Brexit, iar mașinațiile cu apartamente nu mai sunt la modă.

Acum poți face bani mari apărând oameni implicați în Laundromate, atacuri raider sau, de ce nu, spălarea banilor din Căile Ferate Rusești. Asta însă nu schimbă esența omului - bani cu orice preț.