Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a elaborat patru grupuri de indicatori în baza cărora va fi efectuată evaluarea privind procesul de optimizare a şcolilor din ţară. Declaraţia a fost făcută de ministrul Monica Babuc, după şedinţa săptămânală a PDM.

"Am discutat despre modul în care s-a operat procesul de optimizare a școlilor. Vorbim de reevalurea şi modernizarea programelor şcolare. Am discutat despre fomarea continuă  a cadrelor didactice. Aceste chestiuni mereu sunt puse în discuţii cu cetăţenii, astfel că după lansarea diverselor iniţiative privind educaţia am finisat deja o primă evaluare şi astăzi au fost prezentate colegilor de partid. 

După prima evaluare efectuată de ministerul Educaţiei, în perioda 2010-2017, în Moldova au fost închise 2018 şcoli şi reorganizate 303 instituţii de învăţământ. Premisele care au dus la această reformă necesară: numărul mic de elevi, o bază materială insuficientă, lipsa cadrelor didactice pentru localităţile unde au avut loc reorganizări. Însă, ne-am convins că în acest proces au fost comise acţiuni pripite şi chiar acţiuni care pot fi etalate ca şi greşite. În acest context, am iniţiat un dilaog cu autorităţile publice locale pentru a evalua procesul de optimizare a şcolilor. Pentru acest lucru, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a elaborat 4 grupuri de indicatori în baza cărora va fi efectuată această evaluare", a menţionat ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Monica Babuc.

În acest context, Monica Babuc a venit cu precizări şi explicaţii privind modul de evaluare a procesului de optimizare a şcolilor.

"Primul grup de indicatori va viza impactul economic al procesului de optimizare. Să înţelegem care au fost avantajele economice, dacă acestea au existat. Cum au fost utilizate economiile, dacă aceste economii au mers pentru întreţinerea sau îmbunătăţirea sistemului educaţiei. Al doilea şi al treilea grup vorbeşte de impactul asupra factorului uman, în special asupra elevilor şi a cadrelor didactice. să vedem cum s-au adoptat noilor condiţii, care sunt vizunile părinţilor privind transportarea elevilor, cum se alimentează aceşti copii. Vrem să vedem şi care sunt codiiţiile pegadocilor în urma acestui proces de optimizare, condiţiile de muncă, de transportare. Al patrulea grup de indicatori vrea să stabilească care a fost impactul închiderii şcolilor asupra localităţilor în care acest proces s-a produs. În baza acestor evaluări Ministerul va finaliza o perioadă de evaluare până la 1 februarie 2018 pentru a stabili şi a elabora o strategie de redimensionare a reţelei de instituţii de educaţie, astfel încât pentru noul an şcolar să avem o viziune clară despre cum trebuie să evolueze procesul de optimizare a şcolilor din Moldova", a precizat ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

Totodată, Monica Babauc a declarat că Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării îşi propune elaborarea de proiecte şi de modificare a Codului Educaţiei cu referire la implicarea Ministerului în procesul de luare a deciziilor privind reorganizarea reţelei instituţiilor de învăţământ.

Monica Babuc mai spune că va fi revăzută şi curricula şcolară, care în prezent este foarte încărcată. Totodată, autorităţile au stabilit că profesorii pierd ore în şir pentru a elaborarea zeci de rapoarte.

PUBLIKA.MD aminteşte că reforma sistemului educaţiei a fost iniţiată în 2010. Autorităţile afirmau atunci că schimbările vor permite asigurarea unor condiţii mai bune de instruire pentru elevi şi o gestionare mai eficientă a banilor publici. Reforma a stârnit, însă, nemulţumirea a mii de pedagogi şi părinţi. Sute de cadre didactice au rămas fără lucru, iar mii de elevi au abandonat şcoala.

O reformă structurală în educaţie a fost iniţiată şi în 2005, când la guvernare era Partidul Comuniştilor. Şi atunci scopul schimbărilor a fost de a economisi bani la Bugetul de Stat.