Banca Centrală Europeană nu a reuşit să sterilizeze complet intervenţiile din piaţa secundară de obligaţiuni. Asta înseamnă că a tipărit bani care se află acum liberi în piaţă, ceea ce după toate definiţiile înseamnă că BCE face quatitative easing fără să vrea.

BCE a cumpărat până la data de 25 noiembrie bonduri ale ţărilor PIIGS de 203,281 miliarde de euro. Până acum, banca a acoperit în totalitate intervenţiile în piaţă şi a susţinut tot timpul că nu face QE, ca omologii de la Fed. Emisiunea de monedă nouă pentru a ţine sub control costurile de finanţare a Greciei, Irlandei şi Portugaliei, în primă fază, iar acum pe cele ale Italiei şi Spaniei (peste 120 miliarde de euro pentru cele două), a fost cotracarată prin retrageri egale de monedă de la băncile comerciale, care îşi parcau banii la BCE pentru 7 zile.

În ultima licitaţie, băncile nu au mai venit însă cu suma de care avea nevoie BCE pentru ca sterilizarea să fie completă. În loc de 203,281 miliarde euro, 85 de bănci au furnizat doar 194,1986 miliarde la o dobândă de 0,62%. Asta înseamnă că diferenţa de 9 miliarde de euro a rămas în piaţă.

Vestea e cu atât mai proastă pentru că 192 de bănci au luat de la BCE suma de 265,45 miliarde de euro, pentru o săptămână, record al ultimilor ani, după ce cu o săptămână înainte 178 de bănci au luat 247 miliarde de euro.

Datele arată că băncile din Europa se confruntă cu o lipsă de lichiditate, care s-a adâncit în ultima vreme pe măsură ce încrederea reciprocă a instituţiilor financiare a scăzut şi acestea nu s-au mai împrumutat între ele.

Este posibil ca evenimentul de astăzi să fie unul izolat, şi BCE să facă doar accidental QE. În SUA, Rezerva Federală a cumpărat obligaţiuni de stat de peste 1.200 miliarde de dolari, injectând direct bani în piaţă. Băncile, şefii de state şi o parte din economiştii europeni cer acum ca BCE să aplice aceaşi reţetă, sperând că, prin monetizarea datoriei, criza va fi oprită. În SUA, motivul invocat de Fed pentru QE a fost acela că economia este în deflaţie şi că adiţia de lichiditate va ajuta la scăderea dobânzilor reale şi va pune banii în mişcare. Cei de la SocGen estimează că în primăvara anului viitor Fed va începe QE3, cu un cuantum total de 600 miliarde de dolari.

În Europa, QE este cerut pentru ca statele să-şi poată finanţa datoria. Până acum, ideea s-a lovit de opoziţia vehementă a Germaniei, care vede finanţarea monetară a deficitelor drept preambulul hiperinflaţiei, aşa cum s-a întâmplat în timpul Republicii de la Weimar.

Cu tot ajutorul BCE de a reduce nivelul randamentelor, Italia s-a împrumutat la aproape 8% pe 3 ani, şi înseamnă că este nevoie de mulţi bani pentru reduce dobânzile la praguri mai puţin riscante.