Băncile din Marea Britanie nu se grăbesc să îşi asigure viitorul în UE după Brexit
FOTO: PUBLIKA.MD
Doar 20 de bănci britanice au depus până acum cererea pentru a opera în Uniunea Europeană astfel încât să primească aprobările necesare înainte ca Marea Britanie să iasă din blocul comunitar, informează Bloomberg.
Banca Centrală Europeană (BCE) a discutat cu 50 de companii financiare interesate de posibilitatea de a-şi păstra aşa-numitul drept de paşaport care le oferă accesul pe piaţa din UE. Cu toate acestea, majoritatea nu au depus şi o cerere până la finele lunii iunie, termenul limită impus de BCE pentru a fi sigură că cererile depuse de bănci vor fi procesate până când ţara va ieşi din UE, în luna martie 2019, a declarat Pentti Hakkarainen, membru al Consiliului de supraveghere al Mecanismului unic de supraveghere.
"Avem o abordare pro-activă pentru a evita efectele negative pentru băncile care nu sunt pregătite. Dar această nu înseamnă că ne ocupăm de afacerilor lor în numele lor", a spus Hakkarainen.
Guvernul de la Londra nu intenţionează să menţină drepturile de paşaport şi în schimb a propus ca ambele părţi să recunoască regulile celuilalt, un plan respins de Uniunea Europeană. Un Brexit fără un acord clar de divorţ ar crea incertitudini juridice pentru companii, scrie Agerpres.ro.
Cu toate acestea, BCE nu consideră Brexitul ca o ameninţare serioasă pentru stabilitatea financiară a zonei euro, a spus Hakkarainen. "Activitatea transfrontalieră nu este atât de mare între Marea Britanie şi continent când vine vorba de împrumuturi directe şi credite şi nici în cazul emisiunilor de obligaţiuni pe pieţele de capital", a spus Hakkarainen.
BCE a preluat supervizarea marilor bănci europene la finele lui 2014 odată cu introducerea Mecanismului unic de supraveghere. "Majoritatea băncilor se descurcă destul de bine, iar unele extrem de bine. Am văzut evoluţii pozitive în rândul cazurilor cu probleme. Simpla existenţă a Mecanismului unic de supraveghere a avut rezultate. Cu influenţa sa preventivă, băncile au început deja să facă unele lucruri din propria iniţiativă", a spus Hakkarainen.
Chiar dacă alte jurisdicţii, precum SUA, sunt mai indulgente cu povara reglementărilor impuse băncilor, Hakkarainen a subliniat că băncile europene nu trebuie să se aştepte la un tratament mai relaxat după ce la finele acestui an o mare parte a conducerii Mecanismului unic de supraveghere va fi schimbată. În ceea ce îl priveşte, finlandezul nu a dorit să comenteze dacă este interesat de cea mai importantă poziţie de la SSM, care urmează să devină vacantă după plecarea lui Daniele Nouy.
Banca Centrală Europeană (BCE) a discutat cu 50 de companii financiare interesate de posibilitatea de a-şi păstra aşa-numitul drept de paşaport care le oferă accesul pe piaţa din UE. Cu toate acestea, majoritatea nu au depus şi o cerere până la finele lunii iunie, termenul limită impus de BCE pentru a fi sigură că cererile depuse de bănci vor fi procesate până când ţara va ieşi din UE, în luna martie 2019, a declarat Pentti Hakkarainen, membru al Consiliului de supraveghere al Mecanismului unic de supraveghere.
"Avem o abordare pro-activă pentru a evita efectele negative pentru băncile care nu sunt pregătite. Dar această nu înseamnă că ne ocupăm de afacerilor lor în numele lor", a spus Hakkarainen.
Guvernul de la Londra nu intenţionează să menţină drepturile de paşaport şi în schimb a propus ca ambele părţi să recunoască regulile celuilalt, un plan respins de Uniunea Europeană. Un Brexit fără un acord clar de divorţ ar crea incertitudini juridice pentru companii, scrie Agerpres.ro.
Cu toate acestea, BCE nu consideră Brexitul ca o ameninţare serioasă pentru stabilitatea financiară a zonei euro, a spus Hakkarainen. "Activitatea transfrontalieră nu este atât de mare între Marea Britanie şi continent când vine vorba de împrumuturi directe şi credite şi nici în cazul emisiunilor de obligaţiuni pe pieţele de capital", a spus Hakkarainen.
BCE a preluat supervizarea marilor bănci europene la finele lui 2014 odată cu introducerea Mecanismului unic de supraveghere. "Majoritatea băncilor se descurcă destul de bine, iar unele extrem de bine. Am văzut evoluţii pozitive în rândul cazurilor cu probleme. Simpla existenţă a Mecanismului unic de supraveghere a avut rezultate. Cu influenţa sa preventivă, băncile au început deja să facă unele lucruri din propria iniţiativă", a spus Hakkarainen.
Chiar dacă alte jurisdicţii, precum SUA, sunt mai indulgente cu povara reglementărilor impuse băncilor, Hakkarainen a subliniat că băncile europene nu trebuie să se aştepte la un tratament mai relaxat după ce la finele acestui an o mare parte a conducerii Mecanismului unic de supraveghere va fi schimbată. În ceea ce îl priveşte, finlandezul nu a dorit să comenteze dacă este interesat de cea mai importantă poziţie de la SSM, care urmează să devină vacantă după plecarea lui Daniele Nouy.