Basarabia este în doliu astăzi. Exact 67 de ani în urmă, destinele a peste 35 de mii de români au fost călcate în picioare şi distruse de regimul comunist, care i-a dus cu forţa în ţinuturile îndepărtate ale Siberiei şi Kazahstanului de astăzi. Cei mai mulţi au pierit în chinuri groaznice, iar puţinii care au supravieţuit până astăzi păstrează vie şi acum amintirea acelei nedreptăţi istorice prin care, fără voia lor, au fost nevoiţi să treacă.

În scuarul Gării din Capitală, a fost organizat un miting de comemorare a victimelor regimului comunist, iar foştii deportaţi, rudele acestora şi oficialii au depus flori la monumentul „Trenul Durerii” şi au ţinut un minut de reculegere.

Feodora Marcoci avea zece ani când, împreună cu mama sa şi trei surori, au fost trezite din somn, urcate cu forţa în vagoane de vite de angajaţii securităţii şi duse la mii de kilometri distanţă de casa lor.

"Ţin minte că noaptea au venit, au bătut în geamuri, au stricat geamurile şi au spus să deschidă uşile. Ne-au urcat în căruţe şi ne-au dus până la Drochia. Acolo ne-au încărcat în vagoane. Au venit cu căldări cu nişte mâncare din pepeni muraţi. Mâncare care noi nu eram obişnuiţi să mâncăm", a declarat victimă a deportărilor, Feodora Marcoci. 

La întoarcere, familia înstărită de cândva nu a mai găsit nimic din gospodăria lor.

"Nici bulgăre de zid nu era împrejurul casei noastre. Nu era nimic. Ne-au dat acolo într-o văgăună un locuşor de casă şi au făcut părinţii o căsuţă. Aşa un sărăieş unde ne-am putut adăposti", a relatat Feodora Marcoci.

Pentru Leonid Trofim ziua de 6 iulie este una neagră, chiar dacă familia sa a scăpat ca prin urechile acului de deportări, pentru că nu se afla acasă.

"Am umblat prin poduri, prin poieţele, prin saraiuri, prin paie. Mai mult acasă nu ne-am întors. Când am revenit nici în sat nu am intrat vreo două zile. Ne-au spus că ne-au căutat pe la rude, cunoscuţi şi nu ne-au găsit", a specificat victimă a deportărilor, Leonid Trofim.

Conducerea Asociaţiei Foştilor Deportaţi a apreciat faptul că 6 iulie a fost declarată zi de doliu naţional. Foştii deportaţi aşteaptă ca o stradă din preajma scuarului Gării să fie redenumită în memoria victimelor regimului stalinist.

"Sunt multe străzi aici care poartă diferite nume numai nu în numele deportaţilor. Până astăzi această rugămintea mea nu s-a îndeplinit", a spus preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi, Valentina Sturza.

În memoria deportaţilor, membrii Asociaţiei "Tinerii Moldovei" au venit în scuarul Gării Feroviare cu fotografii ale victimelor deportărilor:

"Trebuie să ştim ce s-a întâmplat cu bunicii noştri în momentul când a avut loc ocupaţia sovietică".

Flori la monumentul „Trenul Durerii” au depus preşedintele Parlamentului, Andrian Candu şi premierul Pavel Filip.

„Să ne facem datoria morală. Şi încă odată, să ne amintim de lecţiile dure ale istorii, şi politicienii trebuie sa facă şi concluziile necesare. Astfel încât să avem toleranţă în societate şi să facem tot posibilul ca aşa lucruri de oroare să nu se mai repete niciodată", a menţionat premierul, Pavel Filip.

Un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor au ţinut şi membrii Partidului Liberal.

"Nedreptatea în privinţa deportaţilor, din păcate, mai este şi până astăzi. Să fie egalaţi în drepturi cu veteranii de război, să primească aceleaşi facilităţi", a declarat primarul general al Capitalei, Dorin Chirtoacă.

Foștii deportați și deținuții politici din țara noastră vor primi ajutor material în valoare de 700 de lei. Conform datelor oficiale, peste 35.000 de români basarabeni au fost duşi în Siberia în data de 6 iulie 1949. Unii istorici spun că numărul deportaților a fost mult mai mare.