Mii de migranți și solicitanți de azil se confruntă cu o creștere fără precedent a violenței la granița UE, ei reclamând că au fost bătuți, dezbrăcați forțat și agresați sexual. Informațiile sunt incluse într-un raport de peste 3.000 de pagini, în care sunt prezentate dezvăluiri îngrozitoare despre mii de presupuse expulzări ilegale, scrie The Guardian, citează digi24.ro.

Raportul a fost întocmit de Border Violence Monitoring Network, care reunește mai multe ONG-uri și care a adunat mărturii din 15 țări de-a lungul frontierei externe a UE, inclusiv Polonia, Grecia, Croația și state non-UE din Balcanii de vest, cum ar fi Serbia, Nord Macedonia și Albania.

Activiștii au stat de vorbă cu 733 de persoane care au încercat să ajungă în Europa în 2021 și 2022 și care au oferit mărturii teribile ale oamenilor. Dosarul este imaginea disperării oamenilor care povestesc că au fost bătui de polițiști, închiși în celule murdare și supraaglomerate, în timp ce dosarele lor de  azil erau ignorate.

În 2021, doar 5% dintre cei intervievați au declarat că nu au făcut obiectul „forței excesive” în timp ce erau expulzați din Europa. În timpul pandemiei de coronavirus, „nimeni nu a fost acolo pentru a documenta ceea ce dus la o creștere fără precedent a violenței împotriva persoanelor care voiau să treacă granița, se arată în raport. 

În document se arată că polițiștii de frontieră din 13 țări au început să pus în aplicare „tactici de descurajare” groaznice. Oameni erau bătuți, rași în cap, dezbrăcați forțat, agresați sexual sau atacați de câini.

Hope Barker, co-editorul raportului și analist principal de politici la Border Violence Monitoring Network, a petrecut patru ani și jumătate intervievând oameni care au spus că au fost forțați să plece din Grecia. 

Referindu-se la Grecia, ea a spus că violența împotriva migranților a crescut în timp: „La început părea ceva sporadic, erau câteva incidente. Apoi a devenit o abordare generală sistematizată care s-a răspândit pe continent”.

O altă tendință constatată a fost aceea de a-i incrimina și înlătura astfel pe activiștii care ajutau migranți. Hope Barker a spus că a decis să părăsească Grecia după ce a fost urmărită de poliție și calomniată. Ea a povestit că totul a  început după ce a publicat un raport despre procedurile inițiate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sprijinul persoanelor care se presupune că au rămas blocate de autorități pe insulițele de pe râul Evros, între Grecia și Turcia:

 „Apoi am văzut campanii de calomnie împotriva noastră în mass-media, spunând că facilităm intrarea ilegală în țară, că suntem spioni turci care lucrează cu bandele de contrabandă în Turcia, iar asta a dus la o represalii din partea poliției”.

În raport se arată că un activist a pierdut statutul de refugiat în Croația după ce a refuzat să lucreze cu serviciile de securitate ale țării.

„Reacția este să ne aducă la tăcere și să ne incrimineze că suntem solidari cu migranții”, a spus Barker.

În raport este relatat cazul unui bărbat sirian de 36 de ani și a fiului său de opt ani, care au ajuns într-un sat din Grecia, aproape de granița cu Turcia, în februarie anul trecut. Cei doi călătoreau cu un grup de sirieni când au fost opriți de ofițeri în uniforme.

Telefoanele le-au fost confiscate, iar grupul a fost dus într-o clădire, unde bărbații au fost nevoiți să se dezbrace, au fost pălmuiți, iar o femeie a fost percheziționată de un bărbat care „își tot atingea corpul”, potrivit sursei citate.

Cu toții au fost duși într-un grup în care erau sirieni, afgani, somalezi și marocani, în total 58 de persoane cu vârsta cuprinsă între 8 și 60 de ani. Au fost ținuți timp de patru ore într-o cameră cu o toaletă murdară și un pat supraetajat pe patru niveluri. Mai târziu, au fost bătuți fiecare câte 10 secunde, apoi încărcați într-o dubă, înainte de a fi scoși din Grecia cu barca. Întrebat dacă și-a depus cererea de azil, sirianul a spus că nu a făcut asta pentru că se temea că el și fiul său vor fi bătuți.

Guvernul grec a respins în mod repetat acuzaţiile de încălcări ale drepturilor omului.

„Este dreptul fiecărui stat membru european de a-și proteja granițele cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Este exact ceea ce face Grecia”, a declarat prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, în iulie.

În prezent, UE discută un plan de modificare a codului de trecere a frontierelor pentru a permite autorităților să adopte mai multe restricții atunci când guverne străine care încearcă să destabilizeze UE încurajează oamenii să meargă în Europa. Propunerile au venit după ce președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a fost acuzat că a adus oameni din Orientul Mijlociu în Belarus și apoi i-a transportat cu autobuzul către UE, în încercarea de a provoca haos în uniune.

Aflate în fața unei astfel de situații, statele membre ar putea limita trecerea frontierei în baza unui regulament care se află în prezent în discuție și care va fi revizuit. ONG-urile susțin că acest lucru va duce la și mai multe  respingeri ilegale a migranților.