Berea belgiană, rumba și vânătoarea cu șoimi ar putea intra în patrimoniul imaterial UNESCO
Cultura berii belgiene, rumba cubaneză și vânătoarea cu șoimi au ocazia să fie acceptate oficial pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, în cadrul unei reuniuni ce urmează să aibă loc în Etiopia, la finalul lunii noiembrie, informează AFP, citat de Agerpres.
Un comitet specializat al UNESCO se va reuni la Addis Abeba, între 28 noiembrie și 2 decembrie pentru a examina dosarele celor 37 de candidați la înscrierea pe lista ''reprezentativă'' a diverselor tipuri de patrimoniu vivant (dans, muzică, gastronomie, sărbători, festivaluri și altele).
În acest context, Belgia susține înregistrarea culturii berii, deoarece "producția și aprecierea (acesteia — n.r.) fac parte din patrimoniul vivant al mai multor comunități", după cum se arată în prezentarea dosarului depus de aceasta.
"Aproape 1.500 de tipuri de bere sunt produse în țară, inclusiv cele ale comunităților (de călugări — n.r.) trapiști", se arată în document.
Această candidatură a primit un aviz pozitiv din partea organismului responsabil pentru examinarea dosarelor.
"Eu nu am văzut niciodată ca o comisie să respingă o recomandare de înscriere", a remarcat Tim Curtis, secretar UNESCO pentru salvarea patrimoniului cultural imaterial.
Cuba promovează includerea rumba, un ''melanj festiv de muzică și dans", care este un "simbol al unei societăți marginalizate din Cuba".
Mai multe țări arabe, europene și asiatice solicită laolaltă înscrierea în patrimoniu a vânătorii cu șoimi, practicată în 60 de țări, după metode tradiționale.
Festivalul ''Yama Hoko'' din Japonia, festivalul vinicultorilor din Vevey (Elveția), sărbătoarea Fallas din Valencia (Spania) care celebrează venirea primăverii, sau carnavalul Grandville din Franța, au primit, de asemenea un aviz pozitiv al organismului responsabil pentru evaluarea dosarelor.
India speră și ea să fie inclusă yoga în lista UNESCO pe care figurează deja cafeaua arabică și cultura cimpoiului din Slovacia.
Spre deosebire de Patrimoniul mondial UNESCO, această listă "nu caută să reunească cele mai frumoase sau cel mai spectaculoase lucruri, ci să reprezinte diversitatea patrimoniului cultural imaterial, pentru a înțelege că această moștenire este peste tot, că face parte din identitatea comunităților", a precizat Tim Curtis potrivit AFP.
Conceperea acestei liste în urmă cu zece ani reflectă o evoluție a conceptului de patrimoniu - care era în trecut redus la castele și picturi europene - și permite "țărilor care nu sunt reprezentate prin arhitectură să-și promoveze practicile culturale", a subliniat el.
Includerea pe această nouă listă poate ajuta, în unele cazuri, la obținerea unui sprijin financiar sau logistic din partea UNESCO pentru țările care au dificultăți în a-și proteja aceste obiceiuri.