După 20 de ani de la proclamarea independenţei, 70 la sută din fondul de cărţi din bibliotecile publice din ţară sunt în grafie chirilică. În unele localităţi bibliotecile lipsesc, iar în altele funcţionează în spaţii inadecvate. Reprezentanţii Ministerului Culturii declară că atât de amenajarea spaţiilor pentru biblioteci, cât şi de procurarea cărţilor se ocupă autorităţile locale. Acestea, la rândul lor, afirmă că nu dispun de bani pentru finanţarea unor asemenea instituţii.

De opt ani biblioteca publică din satul Condriţa, Chişinău, funcţionează chiar acasă la bibliotecară. Femeia spune că aceasta era singura soluţie pentru ca sătenii să aibă acces la cărţi şi la publicaţiile periodice.

"Din câte cunosc, nu era local în spaţiul public, în centru cum se spune, şi altă soluţie nu era, şi chiar s-o închidă. Era varinta să o ducă în satul vecin, ca copii să meargă acolo la bibliotecă, dar puţin probabil ca copii să meargă în satul vecin la bibliotecă", relatează Ecaterina Gore.

Copiii spun că principala problemă este lipsa cărţilor în grafia latină. În biblioteca din sat, 70 la sută din volume sunt în grafia chirilică.

În satul Condriţa, nici în gimnaziul din localitate nu există o bibliotecă. Cărţile de care dispune şcoala sunt depozitate într-o debara. Primarul localităţii susţine că prioritară acum este identificarea unui local pentru biblioteca publică.

"La momentul de faţă am identificat o încăpere unde am putea amplasa biblioteca şi urmează acum să facem nişte reparaţii cosmetice, să cumpărăm nişte rafturi şi să-i schimbăm sediul", precizează Alexei Boşneaga.

În Republica Moldova, doar 224 dintre cele 1.300 de biblioteci publice funcţionează în localuri adecvate.