Bilanț sumbru după două săptămâni: Baraj hidroelectric prăbuşit în Laos - 31 de morţi şi 130 de persoane dispărute
Foto: reuters
Peste 130 de persoane sunt date în continuare dispărute la aproape două săptămâni după prăbuşirea unui baraj hidroelectric din sudul Laosului, în contextul în care echipele de intervenţii au găsit pentru moment doar 31 de cadavre umane, potrivit unui nou bilanţ oficial al autorităţilor locale.
"Agenţii de intervenţie au găsit ieri noi victime. În acest stadiu, 31 de cadavre au fost găsite şi numărul celor dispăruţi este de cel puţin 130", a declarat duminică în faţa reprezentanţilor presei Ounla Xayasith, guvernator adjunct al provinciei Attapeu, în care s-a produs această catastrofă.
Însă numărul exact al victimelor rămâne dificil de estimat: accesul în anumite zone izolate este dificil în această perioadă a anului, marcată de precipitaţii musonice. În plus, regimul comunist din Laos, opac în absenţa presei independente, a publicat informaţii parţiale, uneori contradictorii, despre această criză fără precedent cu care se confruntă.
La puţin timp după catastrofă, anumiţi oficiali locali au avansat cifra de 1.126 de persoane dispărute.
Pe 23 iulie, în jurul orei locale 20:00 (13:00 GMT), un baraj auxiliar s-a prăbuşit, eliberând 500 de milioane de tone de apă, care s-au deversat asupra a şapte sate. O zonă cu o lungime de mai multe zeci de kilometri a fost invadată de apă, inundaţiile afectând şi o ţară învecinată, Cambodgia.
Khammany Inthirath, ministrul Energiei şi al Minelor din Laos, a declarat că anumite defecte de construcţie din structura barajului ar fi putut să contribuie la producerea catastrofei, precizând că o anchetă oficială urmează să fie realizată.
Polemicile apărute vizează şi faptul că acele defecte, cauzate de ploile musonice foarte abundente, au fost reperate la nivelul structurii barajului cu mai multe zile înainte de prăbuşirea acestuia, fără ca nicio evacuare preventivă să fie ordonată de autorităţi.
Această catastrofă a sporit îngrijorările legate de soliditatea altor baraje din Laos, în contextul în care zeci de proiecte de baraje hidroelectrice se află în etapa de construcţie, cu scopul de a alimenta astfel creşterea economică a ţărilor învecinate, mari consumatoare de energie, scrie Agerpres.ro.
Structura care s-a prăbuşit făcea parte dintr-o reţea de mai multe baraje. La acel proiect de peste 1 miliard de dolari au participat companii din Laos, Thailanda şi Coreea de Sud, grupate în cadrul unei coantreprize, Xe-Pian Xe-Namnoy Power Company (PNPC).
"Pentru moment, ne concentrăm pe operaţiunile de salvare din teren. Vom discuta chestiunea compensaţiilor financiare odată ce raportul oficial al anchetatorilor va fi publicat", a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al grupului sud-coreean SK Engineering & Construction, partener în acest proiect hidroenergetic.
"Agenţii de intervenţie au găsit ieri noi victime. În acest stadiu, 31 de cadavre au fost găsite şi numărul celor dispăruţi este de cel puţin 130", a declarat duminică în faţa reprezentanţilor presei Ounla Xayasith, guvernator adjunct al provinciei Attapeu, în care s-a produs această catastrofă.
Însă numărul exact al victimelor rămâne dificil de estimat: accesul în anumite zone izolate este dificil în această perioadă a anului, marcată de precipitaţii musonice. În plus, regimul comunist din Laos, opac în absenţa presei independente, a publicat informaţii parţiale, uneori contradictorii, despre această criză fără precedent cu care se confruntă.
La puţin timp după catastrofă, anumiţi oficiali locali au avansat cifra de 1.126 de persoane dispărute.
Pe 23 iulie, în jurul orei locale 20:00 (13:00 GMT), un baraj auxiliar s-a prăbuşit, eliberând 500 de milioane de tone de apă, care s-au deversat asupra a şapte sate. O zonă cu o lungime de mai multe zeci de kilometri a fost invadată de apă, inundaţiile afectând şi o ţară învecinată, Cambodgia.
Khammany Inthirath, ministrul Energiei şi al Minelor din Laos, a declarat că anumite defecte de construcţie din structura barajului ar fi putut să contribuie la producerea catastrofei, precizând că o anchetă oficială urmează să fie realizată.
Polemicile apărute vizează şi faptul că acele defecte, cauzate de ploile musonice foarte abundente, au fost reperate la nivelul structurii barajului cu mai multe zile înainte de prăbuşirea acestuia, fără ca nicio evacuare preventivă să fie ordonată de autorităţi.
Această catastrofă a sporit îngrijorările legate de soliditatea altor baraje din Laos, în contextul în care zeci de proiecte de baraje hidroelectrice se află în etapa de construcţie, cu scopul de a alimenta astfel creşterea economică a ţărilor învecinate, mari consumatoare de energie, scrie Agerpres.ro.
Structura care s-a prăbuşit făcea parte dintr-o reţea de mai multe baraje. La acel proiect de peste 1 miliard de dolari au participat companii din Laos, Thailanda şi Coreea de Sud, grupate în cadrul unei coantreprize, Xe-Pian Xe-Namnoy Power Company (PNPC).
"Pentru moment, ne concentrăm pe operaţiunile de salvare din teren. Vom discuta chestiunea compensaţiilor financiare odată ce raportul oficial al anchetatorilor va fi publicat", a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al grupului sud-coreean SK Engineering & Construction, partener în acest proiect hidroenergetic.