Tot profesorul Dulcan ne explică de ce apar tot mai multe discuţii despre o aşa-zisă raţionalizare a stresului şi ce presupune asta.

„Ce faci în momentul în care ai suferit pierderi, ţi-a murit cineva drag? Plângi continuu luni de zile ca să rămâi sub influenţa stresului până de îmbolnăveşti şi tu sau alegi ca dintr-o două rele, să rămâi cu una singură?”, îşi începe discursul celebrul neurolog, care vine cu soluţii îm aceste situaţii.

„Schimbă-ţi gândul, starea afectivă, cu altceva, cu o emoţie pozitivă, citeşte o carte, vezi un film care îţi place, socializează. Dar nu cu cei care plâng mai rău ca tine sau cei care îţi critică orice acţiune şi nu îţi fac deloc bine, socializează cu cei care sunt pe aceeaşi lungime de undă cu tine”, sunt sfaturile expertului.

Este clar că viaţa nu poate fi un şir lung de fericire continuă, ci are şi multe momente depresive şi de tristeţe, mai spune cunoscutul neurolog şi psiholog care s-a aplecat foarte mult înspre un domeniu oarecum nou, psihologia gândirii.

„Nu putem trăi fericirea continuă pentru că în primul rând suntem vii. Şi dacă suntem vii, suntem şi vulnerabili la stimuli exteriori şi interiori. Iar fiecare gând are o chimie, chimie favorabilă sau nefavorabilă, chimia are şi ea la rândul ei efecte fiziologice, inclusiv ph-ul, ph-ul devine alcalin sau acid, în funcţie de gândurile noastre”, completează Dulcan.