Circa 10% din persoanele care sforăie au şi apnee de somn. Aceasta este o pauză de respiraţie mai mare de zece secunde consecutiv.   Cei care suferă de apnee de somn pot opta între mai multe variante de tratament, de la purtarea unei măşti cu oxigen pe parcursul întregii nopţi până la tratamentul chirurgical. Prima indicaţie este însă aceea de a slăbi.

Doar 5 kilograme mai puţin poate scădea numărul de episoade de apnee cu 30%. Atunci când încetăm să respirăm organismul se trezeşte chiar dacă nu suntem conştienţi de acest lucru. Efectul este acela că nu ne putem odihni niciodată profund, or organismul are nevoie de două lucruri pe timpul nopţii: de somnul REM – cu mişcări rapide ale globilor oculari - şi de somn profund. Pentru a ajunge la faza REM avem nevoie de circa 90 de minute de somn profund.

Dacă ne trezim câte zece minute la fiecare oră – ceea ce este specific celor cu apnee – nu ajungem niciodată la REM şi nu ne trezim odihniţi. În primele faze ale apneei de somn nu există niciun fel de efecte asupra organismului, în afara unor perioade de lipsă de oxigen care pot duce la uciderea celulelor cerebrale.

Pe măsură ce starea avansează însă pot apărea probleme legate de hipertensiunea arterială, oboseală excesivă în timpul zilei, pierderi de memorie şi dureri de cap dimineaţa. În timp, creşte riscul de accident vascular-cerebral, iar în unele cazuri apneea poate duce la tulburări de ritm cardiac şi la alte evenimente cardiovasculare care pot conduce la deces, scrie adevarul.ro