Bine de știut! Cea mai sănătoasă plantă a primăverii - beneficiile de care nu știai
foto: realitatea.net
Leurda este o planta care crește spontan la marginea tuturor pădurilor. Cultivată se pare că-și pierde o parte din calitățile care o fac plantă de leac și remediu tuturor relelor, scrie realitatea.net.
Cercetătorii din Germania au numit leurda planta mileniului III, datorită proprietăţilor ei curative exterm de puternice.
Oficial se numește Allium ursinum, popular este usturoi sălbatic, usturoi de pădure, usturoiul ursului. Planta este perenă și crește până la înălţimea de 25 – 30 centimetri. Se cultivă pentru frunze care se recoltează primăvara înainte de înflorirea plantei. Se folosesc frunzele în stare proaspătă sau congelată. În cultură se seamănă primăvara în luna martie – aprilie sau toamna în octombrie – noiembrie. Există și leurdă de toamnă! Frunzele sunt o farmacie veritabilă prin conţinutul de uleiuri volatile, iod, zahăr, sulf, fructoză.
Se foloseşte la asezonarea supelor, mâncărurilor de tot felul şi a salatelor având efecte curative: curăţă sângele, vindecă erupţii cronice, hipotensiv, catar stomacal şi intestinal, crampe, viermi intestinali, mai ales tenie, intoxicaţii cu nicotină, afecţiuni cardiace.
Cercetătorii din Germania au numit leurda planta mileniului III, datorită proprietăţilor ei curative exterm de puternice.
Oficial se numește Allium ursinum, popular este usturoi sălbatic, usturoi de pădure, usturoiul ursului. Planta este perenă și crește până la înălţimea de 25 – 30 centimetri. Se cultivă pentru frunze care se recoltează primăvara înainte de înflorirea plantei. Se folosesc frunzele în stare proaspătă sau congelată. În cultură se seamănă primăvara în luna martie – aprilie sau toamna în octombrie – noiembrie. Există și leurdă de toamnă! Frunzele sunt o farmacie veritabilă prin conţinutul de uleiuri volatile, iod, zahăr, sulf, fructoză.
Se foloseşte la asezonarea supelor, mâncărurilor de tot felul şi a salatelor având efecte curative: curăţă sângele, vindecă erupţii cronice, hipotensiv, catar stomacal şi intestinal, crampe, viermi intestinali, mai ales tenie, intoxicaţii cu nicotină, afecţiuni cardiace.