În Moldova, se spune că mirii nu vor avea trai spornic fără strigături și vornic în ziua căsniciei.

Vornicul este un bărbat respectabil din zonă, care știe bine tradițiile și-i ajută pe nuntași să respecte obiceiurile. În seara de dinaintea nunții, el alege câțiva feciori, pe care îi trimite în sat ca să chiuie în semn de sărbătoare și ca să-i invite pe oameni la petrecere.

În Banat, chemarea la nuntă se face de către givări sau cavaleri de onoare.

Gătitul miresei

În ziua cea mare, vornicul merge cu nașii la casa mirelui și îi dă sfaturi despre cum să fie un soț bun. Apoi pleacă împreună la casa miresei. Între timp, aceasta este gătită de domnișoara de onoare sau vornicica, cum este numită popular, scrie clickpentrufemei.ro.

Ea o ajută pe viitoarea soție să se aranjeze și să prindă de pieptul invitaților florile sau, după cum e obiceiul în anumite zone, mărturiile de nuntă.În Muntenia, mireasa trebuie să-și scrie pe talpa pantofului numele fetelor nemăritate care participă la nunta. Dacă pe talpă rămâne un nume încă vizibil, acea fata se va mărita prima.

Împodobitul bradului

În nordul țării, mireasa stropește fetele tinere, folosind apă dintr-o găleată împodobită cu busuioc, ca acestea să aibă noroc în găsirea ursitului și să se mărite mai repede. În Muntenia, Moldova și Muntenia, mirele și prietenii lui împodobesc un brad, care este purtat în fruntea alaiului de nuntă.

După ceremonie, acesta trebuie să stea la ușa casei tinerilor căsătoriți până când se usucă. În schimb, ardeleni și maramureșenii pun diverse ornamente pe un steag și-l poartă în fața cetei de nuntași. De asemenea, în mai toate zonele țării, localnicii lasă găleți sau aruncă cu apă în fața celor care petrec mirii, simbol al fecundității și al belșugului.

Închinatul betelei

Potrivit tradiției moldovenești, poarta de la casa miresei este ferecată cu lacăt, iar viitorul ginere trebuie să negocieze cu părinții ei ca să-i dea cheia.

Dacă viitoarea soţie are frați, aceștia formează un lanț cu brațele de-a lungul intrării, iar mirele trebuie să intre cu forța printre ei, ca să dea dovadă că este destul de puternic pentru a le apăra sora. În Dobrogea, ca şi în alte părţi ale ţării, există un obicei care se numeşte închinatul betelei. Naşa împreună cu alte femei joacă voalul deasupra capului miresei, apoi i-l aşază pe cap.

Iertăciunea mirilor

În Oltenia, Moldova și Transilvania, chiar înainte de a merge la biserică, vornicul rostește iertăciunea, sfătuindu-i pe viitorii soți să ceară binecuvântarea părinților. Apoi se rupe turta miresei sau, în unele zone, cozonacul. Bucățile se aruncă în cele patru zări și invitații trebuie să le prindă și să le mănânce ca să aibă noroc în dragoste.

Împărțitul bomboanelor

Miresele din Banat aruncă în biserică cu boabe de mac dacă nu vor să facă repede copii. Se spune că numărul boabelor de pe jos este egal cu numărul anilor care vor trece până la apariţia copiilor.

După ce tinerii primesc Sfânta Taină a Cununiei, la ieșirea din lăcașul de cult, împart monezi și bomboane. De obicei, la intrarea în restaurantul unde are loc petrecerea nuntașilor dobrogeni, se așază o găleată cu apă, iar nuntașii își înmoaie mâinile pentru purificare. Părinții mirelui le oferă tinerilor proaspăt căsătoriți câte o linguriță de miere pentru a avea parte de o viață prosperă.

În Ardeal și Maramureș, mirii vin separat la biserică, fiecare cu propriul alai de nuntă. Tot în aceste zone, cununa miresei este împletită de druște sau domnișoare de onoare.

În majoritatea zonelor țării, se practică jocul găinii sau horele găinii, un obicei menit să aducă belșug și bogăție pentru noua familie. În funcție de zonă, găina trebuie plătită fie de naș, fie de socrul mic.

Bărbieritul mirelui, aruncatul buchetului, scoaterea jartierei și furatul miresei sunt cele mai întâlnite tradiții în nunțile de la oraș.

Potrivit tradiției dobrogene, dacă vrea să aibă o nevastă ascultătoare, mirele trebuie să se aşeze pe rochia viitoarei soții când îngenunchiază în biserică.