Imunitatea noastră este practic cel mai bun prieten care ne sprijină în activităţile zilnice, dar poate fi totodată un duşman de temut care nu ne dă voie să ieşim din casă. Te-ai săturat să răceşti des sau să ai dureri de cap frecvente şi ţi s-a luat de medicamente? Poate că este timpul să afli câteva informaţii legate de modalitatea în care funcţionează imunitatea ta şi câteva trucuri despre cum anume o poţi menţine sănătoasă!

Imunitatea: cum o ajută grăsimile

Dietele bogate în grăsimi pot face sistemul imunitar "mai puţin funcţional şi mai leneş", spune Simin Nikbin Meydani, directorul asociat al Centrului de Cercetare pentru Nutriţie USDA la Universitatea Tufts din Boston. Un studiu Tufts a comparat efectele asupra funcţiei imunitare a unei diete tipice occidentale (conţinând 38% grăsime) faţă de cea a unei diete de scădere a colesterolului (28% grăsime) şi a descoperit că dieta cu conţinut scăzut de grăsimi a îmbunătăţit funcţionarea limfocitelor T care ajută la prevenirea infecţiilor. Încearcă să obţii 25-30% din totalul caloriilor zilnice din grăsimi, majoritatea provenind din grăsimi mononesaturate (găsite în ulei de măsline, avocado şi unt de arahide) şi grăsimi polinesaturate (floarea-soarelui şi de porumb, somonul şi nucile). Limitează grăsimile saturate (cum ar fi cele din laptele integral, untul şi carnea cu conţinut ridicat de grăsimi) şi grăsimile trans (care sunt enumerate pe etichete ca uleiuri parţial hidrogenate), scrie go4it.ro

Imunitatea: ajutată de proteine

Aminoacizii din proteine reprezintă blocurile de celule ale sistemului imunitar şi contribuie la crearea de celule albe din sânge şi a anticorpilor. Aceste celule blochează apoi agenti patogeni invadaţi. Femeile ar trebui să consume aproximativ 50 de grame de proteine pe zi (aproximativ 60-75 grame pe zi în timpul sarcinii) sau să obţină cel puţin 10-15 procente din calorii zilnice din proteine. Alege proteine slabe, cum ar fi peştele, păsările de curte fără pieliţe, ouăle, fasolea, bucăţile de carne de vită sau produsele din soia.

Imunitatea: ajut-o cu exerciţii fizice

Potrivit mai multor studii, s-a dovedit că mişcarea fizică moderată (mersul pe jos, ciclismul sau înotul timp de 45 de minute, de cinci ori pe săptămână) îmbunătăţeşte apărarea organismului şi chiar reduce zilele de boală cu până la 50%. Exerciţiul aerobic sporeşte circulaţia sângelui şi "sistemul circulator este calea de transport pentru acele celule care luptă împotriva infecţiei", spune David Katz, internist şi director al Centrului de Cercetare pentru Prevenirea Bolilor, Universitatea Yale din Derby, Connecticut. Studiile au arătat că un exerciţiu prelungit, viguros (cum ar fi alergarea unui maraton) poate compromite imunitatea după antrenament.

Imunitatea: ai grijă de ea şi menţine-te suplă

Într-un studiu efectuat la Universitatea Tufts, cercetătorii au testat adulţi uşor supraponderali cu niveluri ridicate de colesterol aflaţi pe o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi. După 12 săptămâni, subiecţii au pierdut în greutate şi şi-au redus colesterolul. Mai surprinzător este faptul că funcţia lor de celule T s-a îmbunătăţit considerabil. "Şi nu vorbim despre pierdere drastică în greutate", spune Meydani. Pierderea chiar şi a câtorva kilograme poate aduce o îmbunătăţire la modul în care celulele imunitare funcţionează.

Imunitatea: dovedeşte-ţi talentele muzicale

O cercetare efectuată la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt indică faptul că simplul cântat contribuie la îmbunătăţirea stării de spirit a unei persoane şi la nivelul de anticorpi care protejează împotriva germenilor invadatori.
Imunitatea: ia-ţi animale de companie

Imunitatea: ia-ţi un animal de companie

Ciudat, dar adevărat: Un studiu realizat la Universitatea Wilkes a constatat faptul că mângâierea unui câine timp de 18 minute a condus la o creştere semnificativă a imunoglobulinei secretive A (IgA), care ajută la protejarea corpului împotriva germenilor care încearcă să îl invadeze. Dacă nu eşti iubitor de animale, nu îţi face griji. Un studiu realizat la Universitatea din Zurich a arătat că atingerea unei persoane iubite într-o manieră afectuoasă - atingerea umerilor sau gâtului, să zicem - are un efect similar. Un act atât de simplu poate ajuta la scăderea nivelului cortizolului (hormonul care provoacă stres), care poate împiedica funcţia celulelor albe din sânge.