Blinken i-a cerut lui Lavrov retragerea imediată a trupelor de la frontiera ucraineană
Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken „l-a îndemnat” marţi pe omologul său rus Serghei Lavrov la o „dezescaladare imediată şi la retragerea” trupelor ruse de la frontiera ucraineană, reiterându-şi totodată „disponibilitatea” de a continua dialogul „de fond” cu Moscova pe căi diplomatice, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, transmis după convorbirea telefonică dintre cei doi miniştri de externe, scrie digi24.ro.
„El a subliniat că o nouă invazie în Ucraina ar duce la consecinţe rapide şi severe”, menţionează Departamentul de Stat în comunicat.
Blinken „a cerut Rusiei o dezescaladare imediată şi retragerea trupelor şi echipamentelor de la frontiera cu Ucraina”, conform aceluiaşi text. De asemenea, secretarul de stat american „a îndemnat Rusia să privilegieze calea diplomatică” mai degrabă decât conflictul.
Şeful diplomaţiei americane, conform documentului, a subliniat în convorbirea cu Lavrov „angajamentul SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi dreptul tuturor ţărilor de a-şi determina singure politica externă şi alianţele”.
SUA acuză Kremlinul de pregătirea unei invazii în Ucraina, ţară care se confruntă deja din 2014 cu un conflict în estul ţării între trupele guvernamentale şi separatişti proruşi sprijiniţi de Moscova. Pe de altă parte, Moscova neagă orice fel de intenţii belicoase, dar condiţionează detensionarea situaţiei de acordarea unor garanţii de securitate.
Această convorbire telefonică este prima între cele două puteri rivale de când Statele Unite şi NATO au transmis săptămâna trecută Moscovei răspunsul lor scris la cererile formulate, tot în scris, de Kremlin la jumătatea lunii decembrie.
În special, Rusia a cerut garanţie juridică că Ucraina şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică, situate în vecinătatea sa, nu vor adera niciodată la NATO.
Pentru a descuraja Moscova de la orice fel de agresiune, Occidentul şi-a accelerat pregătirile pentru sancţiuni economice.
SUA, care fel ca Marea Britanie reprezintă una din destinaţiile de investiţii preferate de marii oameni de afaceri ruşi - au declarat luni că vor să lovească în averile apropiaţilor Kremlinului.
Casa Albă apreciază că există o „posibilitate clară” ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie, dar guvernul ucrainean a minimalizat acest avertisment, insistând că nu vede o înrăutăţire a situaţiei mai mare decât cea observată anterior, notează EFE.
Lavrov spune că SUA sunt de acord „să discute” îngrijorările Rusiei cu privire la securitate
Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a afirmat marţi că omologul său american Antony Blinken a recunoscut că există motive pentru a discuta despre preocupările Rusiei pentru securitatea sa cu privire la Ucraina, potrivit AFP, citată de Agerpres.
„Antony Blinken a fost de acord că există motive pentru a continua dialogul (pe tema securităţii Rusiei). Vom vedea cum va merge”, a declarat Serghei Lavrov la televiziunea rusă, după convorbirea telefonică cu secretarul de stat american.
Şeful diplomaţiei ruse nu a spus niciun cuvânt despre Ucraina sau despre trupele ruse desfăşurate în apropiere de ţara vecină, unde la putere se află un guvern prooccidental, în timp ce Washingtonul acuză Moscova de pregătirea unei invazii şi cere o retragere militară „imediată”, notează AFP.
Potrivit lui Lavrov, problema-cheie pentru Moscova rămâne respingerea de către Occident a principiului privind "indivizibilitatea securităţii", cu alte cuvinte, ideea că niciun stat nu-şi poate consolida securitatea în detrimentul altuia.
Conform Moscovei, aceasta este ceea ce face Occidentul cu extinderile succesive ale NATO, care ameninţă Rusia. Membrii Alianţei consideră însă că fiecare ţară ar trebui să fie liberă să-şi aleagă aliaţii.
„I-am spus astăzi lui Antony Blinken că nu vom lăsa această temă baltă. Vom insista pe conversaţii oneste, pe explicaţii sincere”, a spus Lavrov.
Washingtonul a respins cererile ruse privind stoparea politicii de extindere a NATO, în special în Ucraina, şi retragerea forţelor Alianţei Nord-Atlantice din Europa de Est.
Statele Unite, în schimb, au lăsat deschisă uşa pentru discuţii pe alte teme, precum desfăşurarea de rachete sau limitele reciproce ale exerciţiilor militare. Kremlinul a indicat că reflectează asupra reacţiei sale.