Bloomberg: Independenţa băncilor centrale este în pericol în întreaga lume
foto: publika.md
Rezerva federală americană (Fed), Banca Angliei şi Banca Centrală Europeană încep să fie supuse la presiuni din partea politicienilor, aceeaşi situaţie întâlnindu-se şi la băncile centrale din India, Turcia şi Africa de Sud şi alte state emergente, informează Bloomberg.
"Există îngrijorări în rândul oficialilor băncilor centrale că independenţa acestor instituţii ar putea fi pusă în pericol", a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Centrale din Africa de Sud, Lesetja Kganyago, avertizând că acesta nu mai este doar un fenomen specific pieţelor emergente.
Această ameninţare ar putea avea consecinţe economice. Un studiu din anii 1990 realizat de economiştii Alberto Alesina şi Lawrence Summers a ajuns la concluzia că băncile centrale independente au performanţe mai bune în ţinerea sub control a inflaţiei, fără a afecta economia sau gradul de ocupare a forţei de muncă.
Există riscul ca pieţele financiare să fie afectate dacă investitorii suspectează că băncile centrale se vor plia în faţa lobby-ului şi nu vor mai urmări inflaţia. Acest lucru ar putea duce la majorarea dobânzilor pe termen lung. În sens invers, acestea ar putea fi nevoite să îşi reafirme autoritatea prin majorarea costului împrumuturilor pe termen scurt la un nivel mai ridicat decât ar intenţiona altfel.
Analiştii de la Bloomberg oferă mai multe exemple de instituţii monetare din întrega lume care beneficiază de o atenţie nedorită din partea politicienilor.
În SUA, la un an de la preluarea mandatului de preşedinte al Fed, Jerome Powell a devenit ţinta criticilor lui Donald Trump, primul preşedinte al SUA din ultimele două decenii care a criticat Rezerva Federală. Numai în ultima lună Trump a spus că "nu este mulţumit" de persoana pe care a desemnat-o în fruntea Fed şi totodată a desemnat Rezerva Federală americană "o problemă mai mare decât China". Începând din luna decembrie 2015 şi până în prezent Banca Centrală a SUA a majorat dobânda de bază de opt ori şi ar putea decide o nouă majorare în luna decembrie.
În Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan este în fruntea atacurilor la adresa independenţei Băncii Centrale, exprimându-şi vehement opiniile sale neortodoxe. Erdogan face de mai mulţi ani apel pentru dobânzi reduse, subliniind, în pofida teoriilor economice, că acestea vor duce la diminuarea inflaţiei. Banca Centrală a Turciei l-a ignorat deseori pe Erdogan, majorând costul creditului când a fost forţată de piaţă, dar totodată a reacţionat cu întârziere. Rezultatul este o rată a inflaţiei de aproape cinci ori mai mare decât ţinta Băncii Centrale.
În Marea Britanie, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, se confruntă cu criticile politicienilor pro-Brexit care îl acuză că face declaraţii mult prea pesimiste cu privire la decizia de ieşire din Uniunea Europeană. Carney a respins aceste acuzaţii, dar a fost din nou atacat după ce BOE a publicat o serie de scenarii care arată că un Brexit fără un acord cu UE ar putea declanşa o gravă recesiune şi prăbuşirea lirei.
În zona euro, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi este frecvent criticat de politicienii germani pentru politica sa monetară ultra-relaxantă, care în opinia politicienilor germani îi afectează pe deponenţii germani. Recent, Draghi a început să fie atacat şi de politicienii italieni, inclusiv vice-premierul Luigi Di Maio care l-a acuzat că intervine în dezbaterile din jurul bugetului Italiei.
În Austria, Guvernul de la Viena vrea să scoată activitatea de supervizare bancară din atribuţiile OeNB ceea ce l-a făcut pe guvernatorul Ewald Nowotny să se plângă de "tendinţa de a trata Banca Naţională ca un subordonat". Persoana desemnată de Guvern pentru a ocupa postul de viceguvernator a tulburat şi mai mult apele după ce a declarat că punctul de vedere al următorului guvernator cu privire la politica monetară ar trebui să fie diferit de cel al lui Ewald Nowotny.
În Cipru, Guvernul a demarat procedurile în 2015 pentru a-l demite pe guvernatorul Băncii Centrale, Chrystalla Georghadji, pe motiv de conflict de interese după ce aceasta nu a declarat că soţul ei l-a reprezentat pe un investitor de la o bancă ce a dat în judecată statul şi Banca Centrală. Georghadji i-a succedat în funcţie lui Panicos Demetriades, care a demisionat după mai multe luni de presiuni politice.
În Lituania, guvernatorul Băncii Centrale, Ilmars Rimsevics, este ţinta unei anchete de corupţie şi începând din luna februarie i s-a interzis accesul la biroul său. Aceste restricţii au provocat un conflict între BCE şi Guvernul leton la Curtea Europeană de Justiţie. Rimsevics susţine că dosarul este fabricat de băncile cu conexiuni în mediul politic nemulţumite de eforturile sale de combatere a spălării banilor.
În Slovenia, Bostjan Jazbec a demisionat din postul de guvernator al Băncii Centrale în luna mai, după ce a fost supus la presiuni pentru rolul pe care l-a jucat în programul de salvare a băncilor din 2013, iar atât percheziţiile derulate la sediul Băncii Centrale cât şi o încercare de adoptare a unei legi pentru a efectua un audit la Banca Centrală au fost criticate de BCE pentru că afectează independenţa Băncii Centrale. Până acum nu a fost desemnat un succesor al lui Bostjan Jazbec, astfel că Slovenia este singura ţară membră a zonei euro care nu are un reprezentat în consiliul guvernatorilor BCE.
"Există îngrijorări în rândul oficialilor băncilor centrale că independenţa acestor instituţii ar putea fi pusă în pericol", a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Centrale din Africa de Sud, Lesetja Kganyago, avertizând că acesta nu mai este doar un fenomen specific pieţelor emergente.
Această ameninţare ar putea avea consecinţe economice. Un studiu din anii 1990 realizat de economiştii Alberto Alesina şi Lawrence Summers a ajuns la concluzia că băncile centrale independente au performanţe mai bune în ţinerea sub control a inflaţiei, fără a afecta economia sau gradul de ocupare a forţei de muncă.
Există riscul ca pieţele financiare să fie afectate dacă investitorii suspectează că băncile centrale se vor plia în faţa lobby-ului şi nu vor mai urmări inflaţia. Acest lucru ar putea duce la majorarea dobânzilor pe termen lung. În sens invers, acestea ar putea fi nevoite să îşi reafirme autoritatea prin majorarea costului împrumuturilor pe termen scurt la un nivel mai ridicat decât ar intenţiona altfel.
Analiştii de la Bloomberg oferă mai multe exemple de instituţii monetare din întrega lume care beneficiază de o atenţie nedorită din partea politicienilor.
În SUA, la un an de la preluarea mandatului de preşedinte al Fed, Jerome Powell a devenit ţinta criticilor lui Donald Trump, primul preşedinte al SUA din ultimele două decenii care a criticat Rezerva Federală. Numai în ultima lună Trump a spus că "nu este mulţumit" de persoana pe care a desemnat-o în fruntea Fed şi totodată a desemnat Rezerva Federală americană "o problemă mai mare decât China". Începând din luna decembrie 2015 şi până în prezent Banca Centrală a SUA a majorat dobânda de bază de opt ori şi ar putea decide o nouă majorare în luna decembrie.
În Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan este în fruntea atacurilor la adresa independenţei Băncii Centrale, exprimându-şi vehement opiniile sale neortodoxe. Erdogan face de mai mulţi ani apel pentru dobânzi reduse, subliniind, în pofida teoriilor economice, că acestea vor duce la diminuarea inflaţiei. Banca Centrală a Turciei l-a ignorat deseori pe Erdogan, majorând costul creditului când a fost forţată de piaţă, dar totodată a reacţionat cu întârziere. Rezultatul este o rată a inflaţiei de aproape cinci ori mai mare decât ţinta Băncii Centrale.
În Marea Britanie, guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, se confruntă cu criticile politicienilor pro-Brexit care îl acuză că face declaraţii mult prea pesimiste cu privire la decizia de ieşire din Uniunea Europeană. Carney a respins aceste acuzaţii, dar a fost din nou atacat după ce BOE a publicat o serie de scenarii care arată că un Brexit fără un acord cu UE ar putea declanşa o gravă recesiune şi prăbuşirea lirei.
În zona euro, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi este frecvent criticat de politicienii germani pentru politica sa monetară ultra-relaxantă, care în opinia politicienilor germani îi afectează pe deponenţii germani. Recent, Draghi a început să fie atacat şi de politicienii italieni, inclusiv vice-premierul Luigi Di Maio care l-a acuzat că intervine în dezbaterile din jurul bugetului Italiei.
În Austria, Guvernul de la Viena vrea să scoată activitatea de supervizare bancară din atribuţiile OeNB ceea ce l-a făcut pe guvernatorul Ewald Nowotny să se plângă de "tendinţa de a trata Banca Naţională ca un subordonat". Persoana desemnată de Guvern pentru a ocupa postul de viceguvernator a tulburat şi mai mult apele după ce a declarat că punctul de vedere al următorului guvernator cu privire la politica monetară ar trebui să fie diferit de cel al lui Ewald Nowotny.
În Cipru, Guvernul a demarat procedurile în 2015 pentru a-l demite pe guvernatorul Băncii Centrale, Chrystalla Georghadji, pe motiv de conflict de interese după ce aceasta nu a declarat că soţul ei l-a reprezentat pe un investitor de la o bancă ce a dat în judecată statul şi Banca Centrală. Georghadji i-a succedat în funcţie lui Panicos Demetriades, care a demisionat după mai multe luni de presiuni politice.
În Lituania, guvernatorul Băncii Centrale, Ilmars Rimsevics, este ţinta unei anchete de corupţie şi începând din luna februarie i s-a interzis accesul la biroul său. Aceste restricţii au provocat un conflict între BCE şi Guvernul leton la Curtea Europeană de Justiţie. Rimsevics susţine că dosarul este fabricat de băncile cu conexiuni în mediul politic nemulţumite de eforturile sale de combatere a spălării banilor.
În Slovenia, Bostjan Jazbec a demisionat din postul de guvernator al Băncii Centrale în luna mai, după ce a fost supus la presiuni pentru rolul pe care l-a jucat în programul de salvare a băncilor din 2013, iar atât percheziţiile derulate la sediul Băncii Centrale cât şi o încercare de adoptare a unei legi pentru a efectua un audit la Banca Centrală au fost criticate de BCE pentru că afectează independenţa Băncii Centrale. Până acum nu a fost desemnat un succesor al lui Bostjan Jazbec, astfel că Slovenia este singura ţară membră a zonei euro care nu are un reprezentat în consiliul guvernatorilor BCE.