Directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Bogdan Zumbreanu, a fost demis din funcție de către Parlament, cu voturile deputaților „ACUM” și PSRM, pentru că s-ar face vinovat de condamnarea R. Moldova la CtEDO în mai multe dosare de rezonanță, cel mai cunoscut fiind „Oferta-Plus” vs. R. Moldova, în care republica noastră a fost obligată să achite despăgubiri de milioane de euro.

Totuși, potrivit deciziei de condamnare a R. Moldova la CtEDO în dosarul „Oferta-Plus”, nu doar Bogdan Zumbreanu se regăsește în lista celor care se fac vinovați. În capul listei stă nimeni alta decât fosta ministră a Finanțelor, actualul spicher al Parlamentului, Zinaida Greceanîi, scrie Ziarului NAȚIONAL. 

Fostul director al CNA, Bogdan Zumbreanu, consideră că decizia de a-l demite a fost una „politică”. 

Zumbreanu a fost revocat din funcție în baza unei note informative a Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, care face referire la o listă a Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului” în care sunt trecute persoanele ce se fac vinovate de condamnarea R. Moldova la CtEDO, dar în care nu se regăsește și Zinaida Greceanîi ca fiind implicată în același caz.

„Păcat că politicienii din Comisia juridică nu au învățat să citească hotărârile instanțelor. Ei sunt cei care acum îmi știrbesc reputația profesională, în baza unei liste întocmite de pretinși juriști pentru drepturile omului. Aș vrea să le aduc aminte despre dreptul de a nu fi acuzat pe nedrept”, a comentat Zumbreanu demisia sa într-o discuție cu reporterul Ziarului NAȚIONAL. 

Între timp, Zumbreanu a revenit în funcția deținută până la numirea lui în calitate de șef al CNA - cea de șef al Direcției Generale Urmărire Penală din cadrul CNA.

Potrivit hotărârii publicate pe site-ul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, actualul spicher, care a votat pentru demiterea lui Zumbreanu, ar fi principalul artizan al condamnării R. Moldova în dosarul „Oferta-Plus”.

Persoanele responsabile de condamnarea Moldovei (potrivit funcției la ziua comiterii abaterii) sunt următoarele:

a) neexecutarea hotărârii judecătorești – Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

(b) casarea abuzivă a hotărârii judecătorești în folosul reclamantului:

a depus cererea de revizuire – Zinaida GRECEANÎI, Ministru al Finanțelor;

a susținut cererea de revizuire – Nicolae OPREA, Procuror General interimar;

a casat abuziv hotărârea din 27 octombrie 2004 – Plenul Curții Supreme de Justiție (a se identifica componența exactă).

(c) respingerea nemotivată a pretențiilor reclamantului față de Ministerul Finanțelor – Natalia MOLDOVANU, Ion PLATON, Nina CERNAT, vicepreședinte și respectiv, judecători, Curea Supremă de Justiție.

(d) inițierea și instrumentarea urmăririi penale împotriva directorului reclamantului:

a solicitat Ministerului Finanțelor să întreprindă măsuri pentru evitarea condamnării Moldovei la CtEDO – Vitalie PÎRLOG, Agent Guvernamental;

a solicitat examinarea cauzei de către procuratură – Zinaida GRECEANÎI, Ministru al Finanțelor;

a inițiat urmărirea penală – Alexandru SICINSKI, Procuror șef adjunct al secției investigații financiar-economice, Procuratura Generală;

a insistat asupra continuării urmăririi penale – Valeriu GURBULEA, prim-adjunct al Procurorului General;

a instrumentat cauza penală – Eugen BÎCU, Bogdan ZUMBREANU, Vitalie GALERU, ofițeri de urmărire penală, CCCEC și Lilian RUDEI, procuror, Procuratura Anticorupție;

a respins cererile avocatului reclamantului de a se întâlni cu directorul reclamantului fără a fi despărțiți de un perete de sticlă – Eugen BÎCU, ofițer superior de urmărire penală, CCCEC;

a refuzat anularea deciziei de inițiere a urmăririi penale – Anatol BORDIAN, judecător de instrucție, Judecătoria Rîșcani, municipiului Chișinău;

a dispus transmiterea cauzei penale spre examinare instanței de judecată, Mircea ROȘIORU, Procuror, Procuratura Anticorupție și Boris POIATÄ‚, Procuror - șef, Procuratura Anticorupție.

Pe 12 februarie 2008, CtEDO a pronunțat hotărârea cu privire la satisfacția echitabilă în cauza „Oferta-Plus” SRL contra Moldovei. Prin această hotărâre, CtEDO a obligat Guvernul R. Moldova să plătească reclamantului 2 500 000 de euro cu titlu de prejudicii materiale; 25 000 de euro cu titlu de prejudicii morale; 10 104 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.