Bulgaria renunţă la reinstalarea gardurilor de sârmă ghimpată la frontiera cu Turcia
Guvernul bulgar a renunţat miercuri la proiectul care prevedea reinstalarea, după desfiinţarea lor în urma căderii regimului comunist, a gardurilor de sârmă ghimpată la frontiera bulgaro-turcă, menite să împiedice trecerea animalelor, din motive sanitare.
Guvernul şi-a justificat decizia prin "motive financiare", valoarea proiectului ridicându-se la 28 de milioane de leva (14,3 milioane de euro), adică de patru ori mai mult decât suma prevăzută iniţial, potrivit unui comunicat guvernamental.
Instalarea sârmei ghimpate pe terenuri private şi prin nouă habitate ale unor păsări rare ar fi necesitat de asemenea o serie de proceduri complicate.
Guvernul bulgar hotărâse în urmă cu un an să instaleze sârmă ghimpată pentru a opri libera circulaţie a animalelor şi a limita propagarea febrei aftoase în Bulgaria, generând nemulţumirea Turciei.
În ianuarie 2011, un prim caz de febră aftoasă după 12 ani a fost diagnosticat în Bulgaria, la un mistreţ. Din ianuarie până în aprilie, boala s-a răspândit în sud-estul ţării, în apropierea frontierei turce. Peste 1.500 de animale domestice au fost sacrificate în nouă sate de-a lungul frontierei.
Ministrul Agriculturii, Miroslav Naidenov, a cerut atunci Turciei să ia măsuri împotriva unui număr de o mie de cazuri de febră aftoasă de pe teritoriul său.
Frontiera bulgaro-turcă se întinde pe 209,5 kilometri. Gardurile de sârmă ghimpată, care marcau din perioada comunistă frontiera între statele NATO şi cele ale Pactului de la Varşovia, au fost retrase după căderea comunismului. Numai gardurile de pe o porţiune de 28,5 kilometri au rămas, acestea fiind situate în zone cu acces dificil.