Potrivit calendarului creştin ortodox, de Bună Vestire (Blagoveştenia) – prăznuită în fiecare an în ziua 7 de aprilie - Biserica celebrează vestea cea bună a întrupării Mântuitorului, adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. Sărbătoarea Bună Vestire este numită în calendarul popular şi Ziua Cucului.

Legat de ziua de Blagoveştenie – Ziua Cucului, omul societăţii tradiţionale româneşti a dezvoltat o serie de credinţe, obiceiuri şi practici aflate sub semnul "prezicerii" norocului, a rodului pomilor fructiferi, a timpului probabil etc.

În acest sens, o mărturie a unui ţăran român consemnată de Simion Florea Marian, în lucrarea "Sărbătorile la români", specifică: "Blagoveştenia o aşteaptă oamenii cu mare bucurie că să audă cucul cântând. Cucul cam pe la Bună Vestire până la San Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia să ne spună viitorul sau să ne aducă ştiri despre iubiţii şi iubitele noastre".

Toţi oamenii satului aşteaptau să audă cucul cântând însă era nevoie să îndeplinească trei condiţii: să aibă banii la ei, să nu fie flamazi şi să nu fie supăraţi.

Când îl auzeau pentru prima oară cântând, atunci îl întreabau, zicând:
"Cucule,
Puiucule!
Câţi ani îmi vei dărui
Până ce eu voi muri?"

Flăcăii şi fetele tinere adăugau:
"Cucule
Voinicule!
Câţi ani îmi vei da
Pan m-oi însura (mărită)?"

Apoi, fiecare cântat al cucului se numără că însemnând un an.

În concepţia celor mai mulţi români, cucul cânta de la Bună Vestie până la Sânziene sau San Petru, când se îneacă cu orz şi nu mai poate cânta, prefăcându-se în uliu şi petrecând astfel până la Bună Vestire viitoare.

Se mai credea că aşa cum este timpul de Bună Vestire aşa va fi de Paşti.

În Bucovina, Blogovestenia este o sărbătoare tot atât de mare precum Paştele, deoarece dacă n-ar fi Bună Vestire, n-ar fi nici Paştile.

Cât de mare sărbătoare e Bună Vestire şi cât de mare e păcatul celui ce lucrează în decursul ei, se poate cunoaşte potrivit ţăranului român, din împrejurări că acestea: "dacă macină cineva în ziua această, şi din făină măcinată face mămăligă, şi mămăligă această o aruncă apoi în apă, peştii nu o mănâncă; dacă ia făină de această şi o presară pe un pom, pomul respectiv nu face poame anul acela."

Bună Vestire se ţine cu cea mai mare sfinţenie mai ales de către femei, pentru că vestea cea îmbucurătoare, a fost adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria.

Unele femei din Bucovina fac în dimineaţă acestei zile foc în ograda înaintea uşii şi pun alături pâine, sare şi apă că să se încălzească, să mănânce şi să bea apă îngerii. Pâinea şi sarea o dau mai apoi de pomană.

Cei mai mulţi români din Bucovina cred că începând cu Bună Vestire va fi mai cald şi mai frumos, de aceea se urcă ciobanii în ziua această pe stogul de fan şi ameninţă cu toporul asupra iernii că să fugă, că iarbă-i înverzită şi ei au acum unde paşte oile lor.

În Transilvania, fiecare familie pregătea în seară de dinaintea Bunei Vestiri clopoţei, chibrituri şi tămâie. În zori de zi, primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu, lua o oală cu jar, pe care pune tămâie, ieşea afară spre a înconjura de trei ori clădirile şi a afumă vitele. În timpul acesta făcea zgomot cu clopotelii legaţi la picior. După această mergea la pomi, şi, făcând sub ei focuri slabe, caută să vadă care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se părea că nu va rodi îl atingea de trei ori cu tăişul toporului, zicând: "Dacă nu rodeşti, te tăi!"

Potrivit acestei credinţe "focul din oală atrage căldură verii, tămâia alungă şi depărtează şerpii de pe lângă casă, iar focul de sub pomi dezmorţeşte şi readuce în fire organele nutritive deja pierdute."

O altă credinţă foarte răspândită spune că dacă în această zi ouă vreo găină, gaşcă sau rată, atunci "ouăle nu sunt bune de pus sub cloşca, pentru că nu ies pui cumsecade dintr-însele". Tot în această zi se scot afară stupii care nu s-au scos în ziua de Alexii, şi se scot afară vitele de prin grajduri şi se lasă la soare, că să fie sănătoase peste tot anul.

Începând cu Bună Vestire, femeile din Banat se duc în pădure şi aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.

Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă, a două zi (8 aprilie), cu sărbătoarea Sfântului Arhanghel Gavriil, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea bună a întrupării Domnului. Sfântul Arhanghel Gavriil este numit de către cei mai mulţi români din Bucovina, Blagovesnicul.

Este o sărbătoare ţinută mai ales de către femei pentru că Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. Femeile nu lucrează în această zi, mai ales prin casă, pe când bărbaţii lucrează afară. Că şi Blagoveştenia, sărbătoarea era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor: nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se “goneau”; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina).

Un alt obicei, prevedea că oamenii să continue a mânca peste şi în această zi, "nu numai pentru hrană, ci pentru a fi sănătoşi că peştele în tot timpul anului."