Canal 2 a dat startul campaniei "Fii mai bun de Crăciun".

Primul nostru erou este o tânără de 24 de ani, care, din cauza insuficienței renale, are înălțimea unui copil de zece ani. Pe lângă problemele de sănătate, Dorina Madan din Trușeni, mai are un dușman – singurătatea. Cu toate aceste, tânără emană energie pozitivă pe care nu o găsești la cei mai bogați și sănătoși moldoveni:

"Cât de greu nu-mi este, dar o preţuiesc viaţa foarte mult".

Câți ani are Dorina? Este întrebarea la care oamenii încearcă să găsească un răspuns, atunci când o întâlnesc pentru prima dată. Tânăra are înălțimea unui copil de clasa a patra și chipul unei femei trecute de 30. Pentru a scăpa de prejudecăți, Dorina apelează la ajutorul încălțămintei pe platformă.

Totul a început la vârsta de 10 ani, când fata a fost diagnosticată cu insuficienţă renală. O boală care i-a provocat dureri de nedescris și nu a mai lăsat-o să crească şi să se dezvolte ca semenii săi.

"De copilărie nu m-am bucurat. Da, ieşeam la joacă, dar toţi creşteau şi se uitau altfel la mine că eu rămân mai mică", a spus locuitoare a satului Truşeni, municipiul Chişinău, Dorina Madan.

A fost nevoită chiar să abandoneze şcoala, când era elevă în clasa a VI-a. Și când familiei i se părea că nu mai există loc pentru atâta durere, la 14 ani Dorina a fost infectată cu hepatitele B şi C.

Fata povestește că, în condițiile în care a crescut departe de părinții plecați la muncă în Rusia, bunica a fost cea care i-a alinat mereu durerea. Doar că într-o bună zi i-a spus că pleacă veșnice și la scurt timp și-a părăsit nepoata. De cinci ani, Dorina locuieşte singură:

"Îmi este dor şi de părinţi", a mărturisit tânăra.

Totuși, are o sete deosebită pentru viață. Când nu e la Chișinău, la dializă, fata muncește din zor prin jurul casei. Mai greu decât tăiatul lemnelor, pentru Dorina poate fi doar să aducă apă de la fântână.

"Când trei, când patru găleţi. Iarnă la animale trebuie de încălzit şi vin mai des, dar aşa două pentru mâncare", a spus locuitoare a satului Truşeni, municipiul Chişinău, Dorina Madan.

Nu ar avea forțe și s-ar stinge ca o lumânare dacă nu ar cerși viață de trei ori pe săptămână de la un aparat ce îi curăță sângele.

Dorina spune că Centrul de Dializă i-a devenit a doua casă, unde și-a făct prieteni bătuți de aceeași soartă.

Îşi doreşte atât de mult să scape de această boală, doar că deocamdată, din cauza hepatitelor, nu-i rămâne decât să viseze:

"Poate fi supusă transplantului renal numai după tratamentul cu succes a acestor maladii. Există program de stat şi pacienţii care pot fi planificaţi pentru transplant renal pot participa în acest program. Deja, decizia este a Comisiei respective a Ministerului Sănătăţii".

Până atunci Dorina vrea doar condiții de trai normale:

"Să am apă caldă în casă, să nu mai duc de la fântână."

La despărțire Dorina ne-a îndemnat să nu-i deplângem viața. Pentru că, spune ea, sunt oameni care duc o crucea și mai greu.

"Aşa a vrut Dumnezeu, aşa luptăm. Nu-mi pare rău de viaţă, sunt şi oameni, care mai greu suportă, dar eu m-am deprins, m-am luat în mâini şi mergem înainte", a mai adăugat tânăra.