Preşedintele Timofti urma să-l nominalizeze pentru funcţia de prim-ministru pe omul de afaceri Ion Sturza, fără a consulta fracţiunile parlamentare.

Informaţia a fost confirmată de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, invitat la emisiunea Replica de la Prime. 

Potrivit preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, Ion Sturza riscă să nu primească suficient sprijin în Parlament, dacă decizia de nominalizare a sa este luată tacit.

"Exista o anumită intenţie din partea preşedintelui de a numi o anumită persoană la funcţia de prim-ministru. Era vorba de Ion Sturza, candidat nediscutat cu fracţiunile parlamentare, cel puţin nu cu PD şi din câte ştim, nici cu PL şi PPEM, dar din câte ştim, din anumite culise, au fost discuţii între preşedinte şi PLDM", a spus preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.

Şeful Legislativului susţine că nominalizarea lui Sturza este una nepotrivită din mai multe motive.

"Aş prefera să-l văd aici în Republica Moldova transpirând, formând locuri de muncă, transpirând eventual pentru cursul valutar sau pentru faptul că trebuie să plătească salariile oamenilor. Dar să stai deoparte şi să scrii multe fără să te implici direct lasă foarte multe semne de întrebare", a explicat Candu. 

Opinia a fost susţinută şi de unii analişti politici prezenţi în studiou.

"Nicidecum nu poţi să vii într-o ţară, şi este logic, nu cunosc asemenea situaţii când nu trăieşti în ţara respectivă, ai afacerile în străinătate şi vii ca un fel de salvator al neamului", a spus directorul Şcolii Doctoriale în Drept, Vitalie Gămurari.

Andrian Candu a specificat că neînţelegerile dintre PD şi PLDM pot fi depăşite prin respectarea principiilor de funcţionare a alianţelor aflate la guvernare.

"Acordul politic de formare a coaliţiei ne-a fost dat de colegii noştri din Germania, cei din Italia sau Bruxelles au venit cu regulile lor. Deci, noi nu venim cu altceva nou, nimic. Venim doar cu cererea sau solicitarea către colegii noştri din coaliţie ca să aplicăm aceleaşi reguli care au fost şi să existe acea continuitate, partidul cu cele mai multe mandate în Parlament să-şi asume un anumit rol", a punctat speakerul.

Preşedintele Parlamentului a spus că, în acest an, deputaţii nu vor avea vacanţă de iarnă, ci doar tei zile de odihnă.

PUBLIKA.MD aminteşte că Moldova a rămas fără Guvern în 29 octombrie după ce Cabinetul Streleţ a fost demis printr-o moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie.

În favoarea documentului au votat 65 de deputați socialişti, comunişti şi democraţi. 

Autorii moţiunii şi-au motivat gestul prin faptul că Valeriu Streleţ era preocupat mai mult să facă avocatură în favoarea liderului său de partid decât de problemele ţării.

La rândul său, liberal democratul a spus că s-a aşteptat la această răsturnare de situaţie.

În ziua imediat următoare, Partidul Democrat a invitat formaţiunile proeuropene la negocieri pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare, care să susţină un alt Cabinet de Miniştri.

Mult timp, reprezentanţii PLDM au refuzat să participe la discuţii, ca într-un final să se aşeze la masa de negocieri.  

Consultările nu au evoluat însă şi asta pentru că liberal-democraţii îşi revendică dreptul de a propune noul candidat pentru funcţia de premier.

De cealaltă parte, democraţii susţin că această prerogativă revine formaţiunii cu cel mai mare număr de mandate.

Această formulă fiind utilizată în ultimii şase ani la repartizarea domeniilor de responsabilitate de către partidele de la guvernare.

Astfel, Partidul Democrat deţine 20 de mandate după ce deputata Lidia Lupu a fost înscrisă pe listele formaţiunii.

Iar, Partidul Liberal Democrat are cu un deputat mai puţin.