Preşedintele Legislativului, Andrian Candu, a participat la şedinţa solemnă în Parlamentul de la Bucureşti, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În discursul său, Andrian Candu a declarat că este un eveniment istoric, care trebuie tratat cu respect şi demnitate. 

"A fost un act curajos al înaintaşelor noştri prin care membrii Parlamentului Democratic de atunci al Sfatului Ţării au votat pe 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România. 86 sunt cei care au avut curajul şi au votat Actul Unirii. Unirea s-a produs într-un context dificil şi reintrăgirea a durat doar 22 de ani. Astăzi, în pofida provocărilor timpului, suntem angajați într-un proces amplu de modernizare și democratizare, un proces dificil de reforme, un proces în care mai și plătim polițe pentru erori politice și inconsecvență, dar vreau să fiți absolut siguri, că Republica Moldova are nevoie în acest demers de o Românie puternică", a menţionat preşedintele Parlamentului de la Chişinău.

Mai jos vedeţi discursul integral al preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu:

"Stimate domnule Președinte al Senatului,

dle Președinte al Camerei Deputaților,

dnă Prim-ministru,

Alteța voastră regală, Custodele Coroanei Române

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Onorată asistență,

Permiteți-mi să Vă salut călduros, atât în numele meu personal, cât și în numele Parlamentului Republicii Moldova. Țin să Vă mulțumesc, domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, pentru invitația de a fi astăzi, aici, la București, și pentru căldura cu care suntem primiți. De asemenea, Vă mulțumesc pentru onoarea de a mă adresa cu această ocazie deosebită, membrilor ambelor Camere ale Parlamentului Român.

Suntem aici pentru a evoca un eveniment istoric, pe care trebuie să îl tratăm așa cum a fost - cu mult respect și demnitate. A fost un act curajos al înaintașilor noștri, prin care membrii Parlamentului democratic de atunci, ai Sfatului Țării, au votat pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. 

Reputatul publicist și ziarist din Moldova, Constantin Tănase, un promotor aprig al românismului, menționa în unul dintre articolele sale că, noi, cei din Moldova, avem datoria să scoatem din anonimat pe cei din Sfatul Țării, care au înfăptuit acest Act, să îi readucem printre noi – acesta ar fi un gest de respect, nu numai față de memoria acestor eroi ai neamului nostru, dar și față de noi înșine, față de viitorul nostru și față de cei care vor veni după noi.

86 sunt cei care au avut curajul și au votat Actul Unirii, printre care: Pantelimon Halippa, Ion Inculeț, Vasile Lascu, Ion Pelivan, Elena Alistar-Romanescu, preotul Alexandu Baltaga, Constantin Stere și alții.

Unirea din 27 martie 1918 s-a produs într-un context dificil și reîntregirea a durat doar 22 de ani. Este adevărat că, datorită acelui Act istoric, basarabenii au evitat foametea și deportările din anii ’30 ai secolului trecut, dar "am plătit" cu vârf și îndesat în anii ’40, când a fost anexată din nou Basarabia, în baza pactului Ribbentrop-Molotov. 

Nu voi da apreciere contextului istoric de atunci, pentru că avem o experiență nefastă de decenii, când istoria ne-a fost scrisă și rescrisă pentru a fi comodă și ajustabilă celor care ne-au condus.

Îl voi cita însă pe marele Eminescu, care s-a expus după prima anexare a Basarabiei în 1812, și care spunea: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata în numele nostru, căci n-am însărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.

La 100 de ani de la Actul Unirii din 1918, spre mare regret, avem de a face, iarăși, cu dorința unora de a decide în locul nostru  - cum trebuie să trăim și încotro să ne îndreptăm. Prin diverse metode, directe și indirecte, prin ustensile moderne ale războiului hibrid și a propagandei sofisticate, se încearcă să arate cetățenilor noștri că locul lor nu este în marea familie europeană, ci altundeva.

Presiunile economice și politice din afară urmăresc distorsionarea valorilor românești și europene, iar războiul propagandistic la care mă refer, sponsorizat moral, ideologic și financiar, subminează declarațiile de suveranitate și independență ale Republicii Moldova și urmăresc revenirea în spațiul geopolitic rusesc.

Inocularea ideii de apartenență la un spațiu valoric străin nouă, departe de cel european, cu alimentarea nostalgiilor nejustificate pe fondul crizelor politice și economice pe care le-am avut, de care ne facem vinovați și noi politicienii, este cu atât mai gravă, cu cât arhitectura securității din regiunea în care ne aflăm este tot mai fragilă.

Onorată audiență,

Temelia relațiilor absolut speciale dintre România și Republica Moldova, se bazează pe comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură. Acestea au semnificații emoționale profunde. De altfel, de aici, apare și diversitatea de opinii din spațiul public pe acest subiect.

Astăzi, în pofida provocărilor timpului, suntem angajați într-un proces amplu de modernizare și democratizare, un proces dificil de reforme, un proces în care mai și plătim polițe pentru erori politice și inconsecvență, dar vreau să fiți absolut siguri, că Republica Moldova are nevoie în acest demers de o Românie puternică.

Nu trebuie să ne fixăm pe divergențe de perspective și opinii.

Ceea ce este absolut vital pentru palma de pământ, care se numește Moldova, ține de consensul pe care ne dorim să-l avem din partea clasei politice românești, cu privire la caracterul privilegiat al relațiilor noastre și susținerea integrării europene, ca unică opțiune de civilizație și dezvoltare.

Acesta ar trebui să fie un efort de echipă, depus în mod deschis și transparent alături de partenerii României din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și alte state cu viziuni similare. Numai așa putem să ne consolidăm și să asigurăm prosperitate cetățenilor Republicii Moldova.

România trebuie să rămână cel mai fidel, solid și onest partener al Chișinăului pe traseul său european. Nu mai avem timp să batem pasul pe loc și să ratăm ocazii, să ne pierdem în polemici sterile, pentru că, cu cât societatea noastră e mai divizată, cu atât ne lipsim de șansa și perspectivele unei modernizări mai rapide.

Dragi colegi,

De multe ori relația moldo-română – cea oficială, nu între oameni – a făcut că, ceea ce ar fi trebuit să ne apropie, ne-a îndepărtat.

Au existat prejudecăți și clișee, atât la Chișinău, cât și la București. Însă, mă bucur enorm, că acum avem o relație firească, matură și caldă, bazându-se pe valori și interese comune.

Avem o colaborare bilaterală temeinică, pe toate dimensiunile, în spiritul Declarației comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Podurile de flori au deschis calea, dar ne dorim și poduri de piatră, ne dorim o autostradă, o cale ferată, care ar uni rapid și comod Chișinăul cu București, avem multe altele, care își așteaptă rândul. 

Am lansat proiecte ambițioase în domeniul energetic, al transporturilor și al mediului, dar suntem abia la început de cale.

Conducta de gaz Iași-Chișinău, proiectele de interconectare a Republicii Moldova la rețele electrice europene, proiectele de energie regenerabilă, toate deschid noi oportunități de cooperare și asigură independența Republicii Moldova față de Rusia.

Venirea Transgaz-ului în sectorul energetic este vitală pentru securitatea energetică a Republicii Moldova și este una dintre cele mai mari investiții economice ale unei companii din România.

Evident, că putem și trebuie să facem mult mai mult. România a devenit prima piață de desfacere pentru produsele moldovenești.

Sunt în creștere investițiile românești în Republica Moldova. Sunt multe proiecte, activitatea benefică a cărora este resimțită de către cetățenii noștri.

Primul, care este poate fără valențe economice, dar extrem de important - este finanțarea reconstrucției grădinițelor din satele și orașele noastre.

• Sau cele precum sunt de la Institutul Cultural Român;
• extensiunile universităților din România;
• bursele, care de mai bine de două decenii oferă tinerilor posibilitatea de a face carte în liceele și universitățile din România.

Și eu sunt unul dintre ei. Și mă mândresc că sunt printre primii care am făcut liceul și facultatea la Cluj.

Dincolo de trecut, noi, cetățenii Republicii Moldova, avem niște realități, unele dureroase. Am înfruntat în acești 27 de ani mai multe încercări.

Am trecut printr-un război pe Nistru și, astăzi, nu putem controla întreaga țară, pentru că suntem divizați și mai avem și armată străină.

Am avut perioade de declin, în timp ce sute de mii de concetățeni, obosiți de așteptări, au plecat în căutarea unei vieți mai bune.

De aceea, am zis și vreau să repet.

Nu putem schimba parcursul istoric și nu putem șterge cu buretele ceea ce ne-am fi dorit poate să fie altfel. Dar putem construi împreună, poduri, drumuri și afaceri, putem demola granițele spirituale prin Limba Română, ca fundament de coeziune între noi.

Aron Pumnul zicea, că – "Limba românească este cel mai sfânt si mai prețios odor al nației române, pentru-că este sufletul ei. Până când se va vorbi limba românească, până atunci va trăi și nația română; iar stingându-se limba, se stinge și nația însăși".

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vreau să va îndemn să ne vizitați cât mai des, pentru a cunoaște cât mai bine realitățile noastre, pentru a ne cunoaște cât mai bine unii pe alții. Astăzi, când au loc evenimente tulburătoare în spațiul existenței noastre și în imediata vecinătate, este un prilej foarte bun să ne amintim de versurile marelui Dumitru Matcovschi:

Trecută prin foc și prin sabie,

Furată, trădată mereu,

Ești floare de dor, Basarabie,

Ești lacrima neamului meu.

Vă mulțumesc".

PUBLIKA.MD aminteşte că, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România. În ţara vecină, această zi este sărbătoare naţională, potrivit unei legi votate anul trecut.