Apar ca ciupercile după ploaie! Este vorba despre sutele de construcţii neautorizate care sunt ridicate ilegal pe întreg teritoriul ţării. Potrivit Inspecției de Stat în Construcții, în primele cinci luni ale 2012, în Chişinău au fost depistate 152 de construcţii neautorizate, iar în restul ţării au fost descoperite 256.

Motivul apariției acestor construcții este nerespectarea legislaţiei de către Administrațiile Publice Locale la elaborarea și emiterea certificatului de urbanism și autorizației de construcție. Un alt motiv care favorizează creşterea numărului de construcţii ilegale este lipsa specialiştilor în domeniu, adică a arhitecţilor.

Potrivit Ministerului Construcţiilor, jumătate dintre raioanele ţării nu au un arhitect care să realizeze proiectările necesare dezvoltării localităţilor. Printre acestea sunt Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Căuşeni, Cimişlia sau Donduşeni, dar şi oraşele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti din municipiul Comrat.

Reprezentanţii Inspecţiei de Stat în Construcţii spun că, în 90 la sută din cazurile de autorizare ilegală a construcţiilor, sunt vinovaţi reprezentanţii administraţiilor publice locale. Deseori, aceştia nu asigură prezenţa inspectorilor în componenţa comisiilor de selectare a terenurilor unde urmează a fi amplasate clădirile noi. Pentru a demola, însă, o construcţie neautorizată, este nevoie de decizia instanţelor de judecată.

"În majoritatea cazurilor, 73 la sută din procesele-verbale examinate în instanţa de judecată sunt câştigate de agenţii economici sau persoanele fizice. Luând în considerare încălcările neoficiale, ei consideră că agentul economic poate să construiască mai departe în mod ilegal", susţine şeful Direcţiei Inspecţia de Stat în Construcţie Anton Barbalat.

Arhitecţii din ţară spun că, de multe ori, şefii lor iau decizia fără a le cere părerea în privinţa amplasării construcţiilor noi.

"Consiliu local singur hotărăşte. Nu-l interesează pe dânsul părerea arhitectului. Aceşti consilieri aleşi pe patru ani de zile hotărăsc toată soarta şi arhitectura oraşului sau localităţii. Când vine beneficiarul deja are la mână proprietatea", afirmă arhitect-şef Sângerei Anatol Gâsca.

Consilierii neagă însă că ar ignora părerea arhitecţilor.

"M-am adresat la el cu diferite probleme, consultaţii. Noi avem planul urbanistic şi domnul Gâscă tot cunoaşte planul urbanistic al oraşului, ei mai multe nu mai spun nimic că ştiu eu ce şi cum,", a menţionat primarul oraşului Sângerei Vasile Dosca.

Pentru a elimina o parte din aceste probleme, reprezentanţii Inspecţiei de Stat în Construcţii cer modificarea Legii cu privire la autorizarea lucrărilor.