Care este starea portului fluvial Ungheni și ce spun autoritățile despre ivestiții și curățare (FOTO)
starea portului fluvial, ungheni // foto: publika.md
Transportul fluvial de mărfuri pe râurile Prut şi Nistru, pe timpuri o ramură a economiei extrem de profitabilă, a fost pus la pământ în peste 30 de ani de independenţă.
În anii '80 ai secolului trecut, pe cele două căi navigabile interne erau transportate, anual, în jur de 5 milioane de tone de mărfuri, povesteşte Dumitru Badaneu, şef de sector pe râul Prut, la debarcaderul Semeni, Ungheni, cu o experienţă în navigaţie de aproape 50 de ani.
"Noi duceam nisip şi prundiş. Din raionul Făleşti, satul Călineşti, acolo se încărca cu macaraua plutitoare şi se ducea la Cahul, şi uneori erau cereri şi la Giurgiuleşti.", a declarat Dumitru Badaneu, şef de sector pe râul Prut la debarcaderul Semeni, Ungheni.
Declinul a început după destrămarea Uniunii Sovietice și conflictul transnistrean, când, majoritatea cheiurilor şi a porturilor fluviale de pe Prut şi Nistru şi-au sistat activitatea. Debarcaderul din Semeni este gestionat de Întreprinderea de Stat Portul Fluvial Ungheni, iar în prezent, administraţia încearcă să-l menţină pe linia de plutire.
"Situaţia hidrologică este nesatisfăcătoare. Pentru o activitate de transport cu marfă e necesar o adâncime de doi metri. Şi atunci sunt diferite praguri, deja formate de-a lungul râului care ele nu au fost curăţate ", a declarat Marina Polașic, administrator interimar Portul Fluvial "Ungheni".
Şi porturile Rîbnița, Bender, raionul de mărfuri Varnița şi portul Ungheni sunt nefuncţionale din cauza nivelului scăzut al apei, cu excepţia Complexului portuar Giurgiulești. Conform Acordului European cu privire la principalele căi navigabile interne de importanţă internaţională, în prezent, râul Prut, ar putea fi navigat, teoretic, pe o distanţă de aproximativ 400 de kilometri - de la Girgiuleşti până la Ungheni. Dacă ar fi curăţat, şi fluviul Nistru ar putea fi accesibil pentru navele fluviale şi cele marine, de la Ştefan Vodă şi până la Bender, pe o distanţă de peste 220 de kilometri. Cu investiţii, acesta ar mai putea fi navigabil de la Centrala Hidroelectrică de la Dubăsari până la Otaci - pe o distanţă de aproximativ 300 de kilometri.
"Este necesară tehnica corespunzătoare, fiindcă actele normative la moment permit efectuarea unor astfel de lucrări, dar este prevăzut un proces de coordonare, de avizare. Dar sunt necesare şi mijloace financiare pentru efectuarea acestor lucrări. ", a declarat Igor Zaharia, directorul Agenţiei Navale a Republicii Moldova.
"Pentru un kilometru de, fie Prut, fie Nistru, ar fi de un milion de euro în sus.", a declarat Igor Grigoriev, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Cereale Agrocereale
Exportatorii moldoveni sunt de părerea că statul şi-ar putea răscumpăra foarte rapid investiţiile.
"Acest tip de transport este foarte eficient din punct de vedere la aceea că noi cu o barjă de 600 de tone, noi putem să transportăm 24 de camioane mari de cereale. Ce înseamnă asta, asta înseamnă că de 24 de camioane noi vom elibera drumurile noastre.", a declarat Igor Grigoriev, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Cereale Agrocereale.
În plus, transportul fluvial este mai econom cu peste 50 la sută decât cel rutier sau cel feroviar. În cazul în care această ramură va fi relansată, exportatorii moldoveni vor avea ieşire la Marea Neagră - pe Nistru, iar pe Prut - în delta Dunării, al doilea râu ca mărime din Europa. Autorităţile de la Chişinău speră să-şi convingă omologii din ţările vecine, Ucraina şi România, să contribuie financiar la curăţarea celor două căi navigabile.
"Ce ţine de Prut, au avut loc câteva întrevederi cu partea română, s-a ridicat aceste întrebări. La moment este în proces de desfăşurare procesul de consultare internă. După asta, o să avem şedinţe comune tot pe acest subiect. Precedente de colaborare în astfel de domenii sunt în lume, aşa să spunem, când ţările vecine exploatează o singură cale navigabilă internă şi au şi acorduri, cad sub incidenţa altor acorduri şi îşi desfăşoară activitatea.", a declarat Igor Zaharia, directorul Agenţiei Navale a Republicii Moldova.
În anul 2014, autorităţile de la noi au avut o tentativă de relansare a transportului fluvial de mărfuri pe râul Prut. Atunci a fost curăţată albia pe o porţiune de 70 de kilometri între oraşele Cahul şi Cantemir, iar lucrările au fost finanţate din bugetul Portului Fluvial Ungheni. Acum opt ani, autorităţile de la Chişinău planificau să dezvolte transportul de mărfuri pe Prut și chiar îşi manifestau intenţia de a curăţa Prutul până la Ungheni, însă proiectul aşa şi nu a fost dus la bun sfârşit. Am încercat să aflăm poziţia conducerii Agenţiei "Apele Moldovei" privind o eventuală relansare a ramurii. După ce, iniţial ne-a promis că ne va oferi un comentariu la acest subiect, directorul adjunct al instituţiei, Radu Cazacu, nu ne-a mai răspuns la telefon. Iar Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale ne-a comunicat că, în prezent, analizează posibilitatea modificării unor acte legislative pentru a facilita, în primă fază, exploatarea cheiurilor temporare şi edificiilor aferente pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova.
În anii '80 ai secolului trecut, pe cele două căi navigabile interne erau transportate, anual, în jur de 5 milioane de tone de mărfuri, povesteşte Dumitru Badaneu, şef de sector pe râul Prut, la debarcaderul Semeni, Ungheni, cu o experienţă în navigaţie de aproape 50 de ani.
"Noi duceam nisip şi prundiş. Din raionul Făleşti, satul Călineşti, acolo se încărca cu macaraua plutitoare şi se ducea la Cahul, şi uneori erau cereri şi la Giurgiuleşti.", a declarat Dumitru Badaneu, şef de sector pe râul Prut la debarcaderul Semeni, Ungheni.
Declinul a început după destrămarea Uniunii Sovietice și conflictul transnistrean, când, majoritatea cheiurilor şi a porturilor fluviale de pe Prut şi Nistru şi-au sistat activitatea. Debarcaderul din Semeni este gestionat de Întreprinderea de Stat Portul Fluvial Ungheni, iar în prezent, administraţia încearcă să-l menţină pe linia de plutire.
"Situaţia hidrologică este nesatisfăcătoare. Pentru o activitate de transport cu marfă e necesar o adâncime de doi metri. Şi atunci sunt diferite praguri, deja formate de-a lungul râului care ele nu au fost curăţate ", a declarat Marina Polașic, administrator interimar Portul Fluvial "Ungheni".
Şi porturile Rîbnița, Bender, raionul de mărfuri Varnița şi portul Ungheni sunt nefuncţionale din cauza nivelului scăzut al apei, cu excepţia Complexului portuar Giurgiulești. Conform Acordului European cu privire la principalele căi navigabile interne de importanţă internaţională, în prezent, râul Prut, ar putea fi navigat, teoretic, pe o distanţă de aproximativ 400 de kilometri - de la Girgiuleşti până la Ungheni. Dacă ar fi curăţat, şi fluviul Nistru ar putea fi accesibil pentru navele fluviale şi cele marine, de la Ştefan Vodă şi până la Bender, pe o distanţă de peste 220 de kilometri. Cu investiţii, acesta ar mai putea fi navigabil de la Centrala Hidroelectrică de la Dubăsari până la Otaci - pe o distanţă de aproximativ 300 de kilometri.
"Este necesară tehnica corespunzătoare, fiindcă actele normative la moment permit efectuarea unor astfel de lucrări, dar este prevăzut un proces de coordonare, de avizare. Dar sunt necesare şi mijloace financiare pentru efectuarea acestor lucrări. ", a declarat Igor Zaharia, directorul Agenţiei Navale a Republicii Moldova.
"Pentru un kilometru de, fie Prut, fie Nistru, ar fi de un milion de euro în sus.", a declarat Igor Grigoriev, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Cereale Agrocereale
Exportatorii moldoveni sunt de părerea că statul şi-ar putea răscumpăra foarte rapid investiţiile.
"Acest tip de transport este foarte eficient din punct de vedere la aceea că noi cu o barjă de 600 de tone, noi putem să transportăm 24 de camioane mari de cereale. Ce înseamnă asta, asta înseamnă că de 24 de camioane noi vom elibera drumurile noastre.", a declarat Igor Grigoriev, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Cereale Agrocereale.
În plus, transportul fluvial este mai econom cu peste 50 la sută decât cel rutier sau cel feroviar. În cazul în care această ramură va fi relansată, exportatorii moldoveni vor avea ieşire la Marea Neagră - pe Nistru, iar pe Prut - în delta Dunării, al doilea râu ca mărime din Europa. Autorităţile de la Chişinău speră să-şi convingă omologii din ţările vecine, Ucraina şi România, să contribuie financiar la curăţarea celor două căi navigabile.
"Ce ţine de Prut, au avut loc câteva întrevederi cu partea română, s-a ridicat aceste întrebări. La moment este în proces de desfăşurare procesul de consultare internă. După asta, o să avem şedinţe comune tot pe acest subiect. Precedente de colaborare în astfel de domenii sunt în lume, aşa să spunem, când ţările vecine exploatează o singură cale navigabilă internă şi au şi acorduri, cad sub incidenţa altor acorduri şi îşi desfăşoară activitatea.", a declarat Igor Zaharia, directorul Agenţiei Navale a Republicii Moldova.
În anul 2014, autorităţile de la noi au avut o tentativă de relansare a transportului fluvial de mărfuri pe râul Prut. Atunci a fost curăţată albia pe o porţiune de 70 de kilometri între oraşele Cahul şi Cantemir, iar lucrările au fost finanţate din bugetul Portului Fluvial Ungheni. Acum opt ani, autorităţile de la Chişinău planificau să dezvolte transportul de mărfuri pe Prut și chiar îşi manifestau intenţia de a curăţa Prutul până la Ungheni, însă proiectul aşa şi nu a fost dus la bun sfârşit. Am încercat să aflăm poziţia conducerii Agenţiei "Apele Moldovei" privind o eventuală relansare a ramurii. După ce, iniţial ne-a promis că ne va oferi un comentariu la acest subiect, directorul adjunct al instituţiei, Radu Cazacu, nu ne-a mai răspuns la telefon. Iar Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale ne-a comunicat că, în prezent, analizează posibilitatea modificării unor acte legislative pentru a facilita, în primă fază, exploatarea cheiurilor temporare şi edificiilor aferente pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova.