Care sunt provocările pe care trebuie să le înfrunte oamenii de afaceri străini, care investesc în Republica Moldova
foto: publika.md
Lipsa forţei de muncă şi a pieţelor de export, dar şi instabilitatea în domeniul Justiţiei. Acestea sunt printre cele mai mari provocări pe care trebuie să le înfrunte oamenii de afaceri străini, care investesc în Republica Moldova. O arată un studiu făcut de echipa economică germană şi Asociaţia Businessului European din ţara noastră. Pentru a le uşura activitatea, experţii din domeniu propun şase reforme.
Alexandru Cernăuţean conduce în Republica Moldova o afacere cu peleţi şi containere din lemn cu investiţii din Letonia. El spune că principala problemă pe care a avut-o şi încă o mai are de înfruntat în ţara noastră ţine de concurenţa neloială şi lipsa transparenţei judiciare. La acestea se adaugă şi taxele exagerate care s-au majorat în acest an de actuala guvernare.
"Eu, ca om de afaceri, nu susţin nicio modificare a creşterii impozitelor, doar a diminuării, având în vedere că avem state vecine cu care ar trebui să concurăm şi din punctul meu de vedere, tot ce se întâmplă în ţară, trebuie stimulat prin anumite mecanisme nu din contra, constrâns. Taxele mărite e constrângere pentru business", a spus ALEXANDRU CERNĂUŢEAN, directorul unei companii de producere a paleţilor.
O altă problemă este lipsa forţei de muncă. Angajatorii încearcă prin diverse metode să atragă tineri şi să-i instruiască.
"Noi am fost una dintre primele companii care a oferit tichete de masă angajaţilor. Avem un centru de instruire, suntem singura bancă care are un centru de instruire cu programe adaptate. Banca nu a renunţat la tichetele de masă, vom continua în aceleaşi condiţii", a spus STELA CIOBANU, secretarul general al unei instituţii bancare.
Directorul executiv al Asociaţiei Businessului European în Moldova spune că stabilitatea politică atrage tot mai mulţi investitori.
"Dacă să vorbim despre priorităţile cheie, probabil prima este justiţia şi ne-am pronunţat de câteva ori că justiţia, statul de drept, în contextul actual, alegerea unui procuror independent, persoana politică, etc. , sunt prerogativele principale ale ţării pe care le urmăresc toţi investitorii şi toţi aşteaptă care va fi decizia finală şi cine va fi această persoană. Asta pentru că există această speranţă ca anume numirea unei persoane independente, profesioniste, se va începe o adevărată reformă a justiţiei", a spus MARIANA RUF, directorul executiv al Asociaţiei Businessului European din Moldova.
Studiul propune 6 de reforme care ar remedia situaţia. Printre acestea se numără acceptarea certificatelor emise de statele UE la importul de bunuri şi echipamente, anularea actului de primire-predare a lucrărilor efectuate sau simplificarea cerinţelor privind depunerea facturilor fiscale de către agenţii economici.
"Moldova are nevoie să crească, are nevoie de mai multe investiţii şi mai avem de lucru la acest capitol. Trebuie să facem astfel încât lucrurile să fie mai simple pentru investitori. Am selectat patru reforme cu impact pe termen scurt şi două cu impact pe termen lung", a spus DAVID SAHA, consultant al Echipei Economice Germane Moldova.
Conform Biroului Naţional de Statistică, în opt luni ale acestui an, valoarea totală a produselor exportate de ţara noastră a crescut cu 2,2 la sută, faţă de perioada similară a anului trecut. Exporturile spre Uniunea Europeană au scăzut, însă, cu peste trei la sută.
Alexandru Cernăuţean conduce în Republica Moldova o afacere cu peleţi şi containere din lemn cu investiţii din Letonia. El spune că principala problemă pe care a avut-o şi încă o mai are de înfruntat în ţara noastră ţine de concurenţa neloială şi lipsa transparenţei judiciare. La acestea se adaugă şi taxele exagerate care s-au majorat în acest an de actuala guvernare.
"Eu, ca om de afaceri, nu susţin nicio modificare a creşterii impozitelor, doar a diminuării, având în vedere că avem state vecine cu care ar trebui să concurăm şi din punctul meu de vedere, tot ce se întâmplă în ţară, trebuie stimulat prin anumite mecanisme nu din contra, constrâns. Taxele mărite e constrângere pentru business", a spus ALEXANDRU CERNĂUŢEAN, directorul unei companii de producere a paleţilor.
O altă problemă este lipsa forţei de muncă. Angajatorii încearcă prin diverse metode să atragă tineri şi să-i instruiască.
"Noi am fost una dintre primele companii care a oferit tichete de masă angajaţilor. Avem un centru de instruire, suntem singura bancă care are un centru de instruire cu programe adaptate. Banca nu a renunţat la tichetele de masă, vom continua în aceleaşi condiţii", a spus STELA CIOBANU, secretarul general al unei instituţii bancare.
Directorul executiv al Asociaţiei Businessului European în Moldova spune că stabilitatea politică atrage tot mai mulţi investitori.
"Dacă să vorbim despre priorităţile cheie, probabil prima este justiţia şi ne-am pronunţat de câteva ori că justiţia, statul de drept, în contextul actual, alegerea unui procuror independent, persoana politică, etc. , sunt prerogativele principale ale ţării pe care le urmăresc toţi investitorii şi toţi aşteaptă care va fi decizia finală şi cine va fi această persoană. Asta pentru că există această speranţă ca anume numirea unei persoane independente, profesioniste, se va începe o adevărată reformă a justiţiei", a spus MARIANA RUF, directorul executiv al Asociaţiei Businessului European din Moldova.
Studiul propune 6 de reforme care ar remedia situaţia. Printre acestea se numără acceptarea certificatelor emise de statele UE la importul de bunuri şi echipamente, anularea actului de primire-predare a lucrărilor efectuate sau simplificarea cerinţelor privind depunerea facturilor fiscale de către agenţii economici.
"Moldova are nevoie să crească, are nevoie de mai multe investiţii şi mai avem de lucru la acest capitol. Trebuie să facem astfel încât lucrurile să fie mai simple pentru investitori. Am selectat patru reforme cu impact pe termen scurt şi două cu impact pe termen lung", a spus DAVID SAHA, consultant al Echipei Economice Germane Moldova.
Conform Biroului Naţional de Statistică, în opt luni ale acestui an, valoarea totală a produselor exportate de ţara noastră a crescut cu 2,2 la sută, faţă de perioada similară a anului trecut. Exporturile spre Uniunea Europeană au scăzut, însă, cu peste trei la sută.