Până în octombrie 2019, costurile asociate războiului împotriva terorismului declanșat de Statele Unite după atacurile de la 11 septembrie 2001 ar urma să fie de aproximativ șase trilioane de dolari (șase mii de miliarde), scrie realitatea.net.

Experții afirmă că, chiar dacă costurile financiare ale campaniilor militare vor scădea în următorii ani, cifrele reale vor continua să crească, mai ales dacă se ține cont de costurile asociate îngrijirii veteranilor sau plata datoriilor acumulate în războaie. Așa cum remarcă site-ul The Cipher Brief, care relatează despre studiul celor de la Brown University, acesta nu include costurile umane legate de campanile militare în Afganistan, Irak și Siria, miile de soldați americani uciși și răniți pe front, precum și moștenirea stresului post-traumatic și alte provocări ce afectează deopotrivă combatanții, veterani și familiile lor.

The Cipher Brief, care este o publicație apropiată serviciilor de informații din Statele Unite, afirmă că, începând cu 11 septembrie 2001, una dintre prioritățile strategice ale politicii interne și externe a SUA a fost declanșarea și menținerea unui război total împotriva terorismului, o tactică folosită de insurgenți, formațiuni de gherilă și militanți radicali. La zece zile după atacurile din 11 septembrie, președintele George W. Bush a declarat în cadrul unei ședințe comune a Congresului că SUA se află într-un „război împotriva terorismului” cu al-Qaeda – un război „care nu se va încheia până când fiecare grup terorist cu acoperire globală nu va fi găsit, oprit și învins.” După 17 ani, acest “război împotriva terorii sau a terorismului” (cunoscut sub abrevierea GWOT – global war on terror), și care în prezent face ca soldații americani să desfășoare operațiuni militare în 76 de țări, are rezultate controversate.

Analiștii susțin că vestea bună este aceea că în cele aproape două decenii scurse de la 9/11, nu au avut loc pe teritoriul american atacuri teroriste la scară mare, așa cum s-a întâmplat la 11 septembrie 2001, ceea ce reprezintă o realizare semnificativă. Vestea proastă este că, în cei 17 ani de la declanșarea GWOT, “ideologia care face pe cineva să zboare cu avionul într-o clădire sau să între cu mașina într-un trotuar aglomerat pare să fi metastazat,” să continue să se extindă.

În plus, cele mai multe dintre conflictele incluse în campania americană globală de combatere a terorismului au o componentă locală distinctă, ceea ce înseamnă că nu există foarte multe lucruri pe care SUA le pot face pentru a influența evenimentele de pe teren pentru o perioadă de timp mai îndelungată. Așa cum remarcă experții, cele mai multe victorii în cadrul războiului împotriva terorismului au fost efemere. În Afganistan, de exemplu, operațiunile talibanilor s-au intensificat în ultima perioadă, amenintând securitatea țării, în timp ce retragerea armatei americane din Irak a fost unul dintre motivele care au permis apariția Statului Islamic în regiune.

Costurile GWOT

Costurile financiare ale războiului împotriva terorismului, spun analiștii, au fost întotdeauna dificil de calculat. Pentru a finanța GWOT, guvernul de la Washington a utilizat credite de urgență, legislație specială și autorități/departamente nou create, lucru care a făcut aproape imposibilă estimarea costului exact al războiului împotriva terorii. Guvernul SUA a estimat recent că, începând din 2001, campaniile militare din Afganistan, Irak și Siria au costat aproximativ 1.5 trilioane de dolari. Aceasta este însă o cifră ce reflectă doar cheltuielile realizate de Departamentul american al Apărării.

Așa cum susține însă raportul realizat de Brown University, dacă se ține cont de toate departamentele și agențiile americane implicate în războiul împotriva terorismului, costul real al conflictelor este cu mult mai mare. Studiul Costs of War a calculat că Statele Unite vor cheltui 5.9 trilioane de dolari pe activități legate de războiul împotriva terorismului pâna în octombrie 2019. Cifrele reale vor continua să crească dacă se ține cont de costurile asociate îngrijirii veteranilor sau plata datoriilor acumulate în războaie. Studiul nu include costurile umane legate de campanile militare în Afganistan, Irak și Siria, miile de soldați americani uciși și răniți în acțiunile militare, precum și moștenirea stresului post-traumatic și alte provocări ce afectează deopotrivă combatanții, veteranii și familiile lor.

Diferența dintre estimările financiare ale guvernului Statelor Unite (1.5 trilioane de dolari) și raportul Brown University (5.9 trilioane de dolari) se datorează faptului că, spre deosebire de estimarea guvernului, studiul Brown măsoară costurile reale ale conflictului, inclusiv cheltuielile altor agenții guvernamentale. De exemplu, cheltuielile Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) între 2001 până în 2019 vor fi de 924 miliarde de dolari, adică de aproape un trilion de dolari.

La rândul său, Departamentul Afacerilor pentru Veterani va cheltui pentru îngrijirea veteranilor 353 de miliarde de dolari până în 2019. Studiul Brown University include si costurile viitoare cu îngrijirea veteranilor, estimând că acestea vor fi de un trilion de dolari între anii 2020 și 2058.

Documentul se referă și la datoria semnificativă acumulată de Statele Unite după 2001, dar, așa cum afirmă și cei de laThe Cipher Brief, nu ia în considerare investițiile în infrastructură, educație sau sănătate care puteau fi făcute cu cele 5.9 trilioane de dolari cheltuite în războiul împotriva terorismului. Iar concluzia autorilor studiului este că, în ciuda miliardelor de dolari cheltuite, Statele Unite nu par să înregistreze până în acest moment vreun rezultat satisfăcător major în niciunul dintre conflictele armate în care au fost implicate după 2001.