O alertă falsă cu bombă costă bugetul de stat 30 de mii de lei, dar cheltuielile pot ajunge până la 100 mii, în cazul unor locaţii precum gara sau aeroportul, unde întreaga activitate este dată peste cap pentru câteva ore.

Poliţiştii atenţionează că o glumă de prost gust se poate transforma într-o adevărată tragedie. Apelul vine în contextul unei statistici îngrijorătoare: de la începutul anului au fost 22 de alarme false cu bombă. De obicei, cei care sună sunt bărbaţi.

"De obicei nu se reuşeşte să se identifice rău făcătorul, pentru că persoana ştie unde sună şi de obicei oferă doar informaţia cu privire la locul unde este alerta cu bombă, mai multe detalii nu prea oferă", a menţionat Ana Carpovici, purtător de cuvânt al Serviciului 112.

Chiar dacă unele alerte par suspecte din start, poliţiştii sunt obligaţi să verifice zona.

"În majoritatea cazurilor alertele se dovedesc a fi la instituţii publice şi sunt determinate fie din intenţia de a face careva glume proaste, ne referim aici la categoria de vârste, adolescenţi. Fie este vorba de apeluri de la persoane care îşi pun ca scop să perecliteze unele procese care au loc în instituţiile publice", a explicat Alexandru Bejan,  şef de direcţie management operaţional în cadrul IGP.

La faţa locului intervin poliţişti, genişti, pompieri şi medici.

"Este foarte important ca cetăţenii să se pătrundă de responsabilitate. Să nu alerteze serviciile de urgenţă în cazul în care nu este o urgenţă, pentru că în aceste momente cu siguranţă ar putea fi alte persoane care au nevoie de intervenţia şi ajutorul salvatorilor, poliţiştilor dar şi a medicilor", a menţionat Liliana Puşcaşu, ofiţer de presă al IGSU.

În unele cazuri este mobilizată şi o echipă mobilă a secţiei tehnico-explozivă.

Specialiştii au reuşit să intervină în timp util, în cazul unei alerte reale, acum câţiva ani. Atunci, o femeie din raionul Şoldăneşti a primit o cutie cadou, iar când a deschis-o, aceasta a explodat. Din fericire, a scăpat nevătămată, dar a cerut ajutor pentru a verificarea casei. Cu ajutorul unui aparat performant, geniştii au găsit explozibil într-o altă cutie.

"Noi nu am ştiut ce este în interior, deoarece era ambalată. În urma efectuării renghenului s-a atabilit că în interior se află o grenadă de model RG 42, pusă în mecanismul de acţiune sub tipul minelor curse, adică dacă deschizi cutia se produce explozia", a subliniat Mihail Boldurat, şeful secţiei tehnico-explozive a Direcţiei centrului tehnico- criminalistic şi expertize judiciare.

În cazul alertelor false cu bombă înregistrate de la începutul acestui an au fost pornite 15 procese penale. Autorii acestora riscă până la doi ani de puşcărie, amenzi de până la 49 mii de lei sau 240 de ore de muncă în folosul comunităţii.