Catalonia se află pe punctul de a-şi declara independenţa joi, în toiul unei crize fără precedent, cu consecinţe incalculabile, înainte ca Senatul de la Madrid să aprobe punerea sub tutelă, prevăzută vineri, a acestei regiuni spaniole.

Preşedinta Parlamentului catalan, separatista Carme Forcadell, a anunţat că Adunarea sa se reuneşte începând de la ora locală 17:00 (16:00 ora Moldovei).

Ea nu a ales această oră la întâmplare, în contextul în care, la Madrid, o comisie senatorială de 27 de membri începe să dezbată în acelaşi moment pe tema suspendării autonomiei de facto a Cataloniei, unde trăiesc 16% dintre spanioli, o procedură cerută de Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy, scrie Digi24.ro.

Senatul urmează să decidă - în şedinţă plenară - dacă îi acordă şefului Guvernului conservator, în baza articolului 155 al Constituţiei, puterea de a destitui Executvul separatist catalan, de a-i pune sub tutelă poliţia, Parlamentul şi presa publică - pe o perioadă de şase luni -, în vederea organizării unor alegeri regionale care să pornească totul de la zero la începutul lui 2018.

Acest vot este în principiu ca şi dat, în contextul în care conservatorii dispun de o majoritate confortabilă în Senat. Ei ar urma să conteze pe susţinerea Partidului Socialist (PSOE) şi a Partidului Ciudadanos (liberali) - înfiinţat în Catalonia împotriva independenţei.

Preşedintele Executivului catalan Carles Puigdemont a avertizat pe 19 octombrie că, dacă Guvenul spaniol „continuă să împiedice dialogul şi să continue represiunea, Parlamentul Cataloniei ar putea, dacă consideră oportun, să adopte o declaraţie oficială de independenţă”.

Preşedintele catalan şi-a reunit miercuri seara, de urgenţă, Cabinetul, potrivit presei catalane. Iar cotidianul La Vanguardia scria că înclina spre ruptură, în contextul în care Executivul catalan este împărţit pe această temă.

IRECONCILIABILE

Catalonia, ale cărei relaţii cu Madridul nu au încetat să se degradeze de şase ani, se află în centrul celei mai grave crize politice cu care se confruntă Spania de la revenirea sa la democraţie în 1977, după organizarea în octombrie a unui referendum de autodeterminare nerecunoscut de Madrid şi interzis de justiţie.

Iar cele două tabere par de-acum ireconciliabile.

Mariano Rajoy speră ca locuitorii provinciei, împărţiţi aproape în două pe tema independenţei, să le întoarcă spatele separatiştilor, care nu sunt susţinuţi internaţional şi provoacă o plecare a unor companii, turişti şi locuri de muncă.

Separatiştii aflaţi la putere în Catalonia mizează pe susţinerea a numeroşi cetăţeni care se simt dispreţuiţi de mai mulţi ani de Madrid şi afectaţi de violenţele poliţiei care au pătat referendumul în care susţin că au obţinut victoria.

Ei au prevăzut să-şi mobilizeze masiv susţinătorii începând de vineri, prin intermediul puternicelor asociaţii care susţin independenţa ANC şi Omnium, capabile să adune la fiecare manifestaţie zeci şi chiar sute de mii de susţinători paşnici.

Studenţii şi-au dat întâlnire joi, la ora locală 12.00 (şi a României) în campusurile de la Barcelona, Girona, Lleida şi Tarragona, pentru a spune „nu” aricolului 155 şi „da” Republicii catalane.

TUTELĂ

Plasarea sub tutelă părea miercuri de neevitat, iar orice speranţă a unui dialog între Barcelona şi Madrid a dispărut.

Mariano Rajoy a pus capăt miercuri dimineaţa oricărei speranţe a unui dialog cu preşedintele Executivului catalan. "Îmi spuneţi că instituţiile catalane au cerut dialogul şi că răspunsul meu a fost articolul 155" al Constituţiei care permite această plasare sub tutelă „şi este adevărat", i-a răspuns Rajoy în Congres unui separatist catalan.

"Acesta este singurul răspuns posibil, singurul", a subliniat el.

Carles Puigdemont a ripostat anunţând că nu se va duce să se exprime în faţa membrilor Senatului, care l-a invitat să o facă înainte să adopte măsuri de plasare sub tutelă a regiunii.

Articolul 155 va antrena o suspendare de facto a autonomiei, restaurată după sfârşitul dictaturii lui Francisco Franco (1939-1975) şi la care Catalonia ţine mult.

De teama acestui scenariu, mai mulţi membri ai Guvernului catalan s-au exprimat marţi seara împotriva unei declarări unilaterale a independenţei şi în favoarea organizării unor aleger regionale, potrivit unei surse din cadrul Guvernului catalan.

Aceste alegeri le-ar permite tuturor catalanilor să se exprime şi să înnoiască Parlamentul dominat de separatişti.

Plasarea sub tutelă şi o eventuală declaraţie de independenţă, dar şi instabilitatea care ar decurge de aici alimentează temeri cu privire la urmări foarte negative asupra economiei acestei regiuni care reprezintă 19% din PIB-ul Spaniei şi în care trăiesc 16% din spanioli.

În total 1.500 de întreprinderi şi-au mutat sediile sociale de teama instabilităţii.