Catolicii din Moldova aşteaptă cu nerăbdare vizita Papei Francisc în România. Peste 600 de moldoveni s-au înscris deja pe listele întocmite de Episcopia Romano-Catolică din Capitală, care organizează sâmbătă un pelerinaj la Iaşi, acolo unde Suveranul Pontif se va afla pentru câteva ore.

Catolicii spun că vor merge la Iaşi pentru a-l vedea şi asculta pe Sfântul Părinte.

"Sper foarte mult să fiu aproape de el, să simt aura ceea care vine de la el întotdeauna, să am ceva puternic sub picioare ca să nu mă pierd."

"Probabil cei care au fost la Roma l-au văzut la balconul de unde ţine predicile, dar nu toţi ajung la Roma aşa că pentru noi, Roma va fi Iaşiul pe 1 iunie."

"Roma are şapte coline, Iaşiul are şapte coline, Chişinăul la fel are şapte coline şi toţi creştinii vom avea o deosebită oportunitate, prilej de a ne reuni toţi împreună la Iaşi."

Potrivit Episcopiei Romano-Catolice, în ţara noastră sunt aproximativ 20 de mii de catolici, în 20 de parohii aflate în grija a 2 diaconi şi 23 de preoţi, printre care şapte polonezi, patru români, un ucrainean, un italian și un indian. Catolicii au avut şi ei de suferit în perioada sovietică, atunci când lăcaşurile de cult au fost naţionalizate, iar clericii au fost deportaţi în Siberia.

Viaţa catolică religioasă a renăscut odată cu perestroika lui Mihail Gorbaciov, în a doua jumătate a anilor ’80, când şi-au reluat activitatea mai multe parohii şi a început reconstrucţia bisericilor. Totuşi, o mai mare libertate au avut-o după proclamarea independenţei Moldovei.

"În ’93, spre sfârşitul anului a fost iniţiat un proces care a culminat cu crearea Administraturii Apostolice de Moldova, o structură centrală pentru organizarea catolicilor din Republica Moldova, aceasta a fost creată de Papa Ioan Paul al II-lea."

Din 2001, de când a fost înfiinţată episcopia, catolicii din Moldova se subordonează direct Papei de la Roma. Cum se simte un catolic într-o ţară majoritar ortodoxă?

"În Republica Moldova cred că nu am simţit niciodată vreo jenă, vreo problemă din cauza faptului că sunt eu romano-catolic sau polonez, aşa ceva nu există. Nu am văzut niciodată în ţara dumneavoastră vreo dezbinare printre oameni, printre naţiuni şi asta este un lucru foarte bun şi foarte frumos. Şi credeţi-mă că foarte multe ţări visează să aibă o asemenea pace şi linişte socio-religioasă, dacă pot să spun aşa", a declarat Bartolomeij Zdaniuc, ambasadorul Poloniei în Republica Moldova.

Cel care veghează libertatea de credinţă a catolicilor de la noi este Preasfinţitul Anton Coşa, care a fost trimis din România să-i păstorească, acum 30 de ani.

"Deja pe drum simţeam că eu intru într-o altă lume. Se vedea total diferenţa dintre ce am lăsat în urmă şi ce am găsit. Şi m-a izbit puternic acel moment când pe atunci la graniţă, trecând graniţa s-a închis o poartă mare şi am simţit că parcă am intrat într-un lagăr."

Avea 28 de ani când a venit la Chişinău. Catedrala "Providenţa Divină" era o ruină înconjurată de materiale de construcţie. Simţea o anumită frică, din cauza lipsei de experienţă, unii enoriaşi l-au întâmpinat cu multă căldură, alţii, cu scepticism. Pentru a-i împăca pe toţi, a început să înveţe rusa şi peste câteva luni deja oficia slujbe în această limbă.

"Erau multe persoane care nu înţeleseseră această renaştere naţională a poporului moldav. Li se părea că pierd pas cu pas teren şi în sensul acesta văzând un preot din România multe persoane au înţeles că iată că şi până aici, până şi în biserică şi-au băgat ăştia degetul, au adus şi aici un român."

De-a lungul istoriei, catolicii şi-au lăsat amprenta atât în istoria Chişinăului, cât şi a ţării noastre.

"În principal, am să mă refer la primarul Chişinăului, Carol Schmidt, născut la Bălţi dintr-un tată evanghelic şi o mamă catolică. A fost botezat în ritul, în confesiunea catolică şi, respectiv, a fost unul din cei mai importanţi primari ai oraşului Chişinău în perioada dominației țariste", a declarat Petru Ciobanu, preot.

O altă personalitate de confesiune catolică este arhitectul Alexandru Bernardazzi, autorul proiectelor clădirii Primăriei Capitalei şi al Bisericii "Sfânta Teodora de la Sihla".

"Să nu uităm de Felix Ludchevici, reprezentantul comunităţii poloneze în Sfatul Ţării, care a fost unul dintre primii care au votat unirea Basarabiei cu România tocmai spunând că acesta este dreptul basarabenilor de a se uni cu Patria mamă", a declarat Petru Ciobanu, preot.

În contextul vizitei Papei Francisc în România, în data de 30 mai, Publika TV va difuza un documentar despre Suveranul Pontif.