Curtea Constituțională a dat aviz negativ proiectului de lege, semnat de 56 de deputaţi PAS, privind introducerea confiscării civile și a celei penale extinse a averii ilicite în cazul funcționarilor publici. Astfel, proiectul nu va putea fi înaintat Parlamentului spre examinare. Anunţul a fost făcut de preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole.

Unul dintre autorii proiectului, preşedintele Comisiei parlamentare juridice, Olesea Stamate, a spus că decizia Înaltei Curţi este clară, în contextul revizuirii jurisprudenţei privind procedura de confiscare civilă a averilor ilicite, aprobată la 10 martie.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a explicat că în prezent legislaţia permite confiscarea averilor doar în cazul în care se va demonstra ca ele au fost dobândite ilegal şi dacă ar fi o decizie definitivă a instanţei.

"Curtea a conchis că proiectul de revizuire a Constituţiei, propuse autorii sesizării, nu corespunde cerinţelor stabilite la articolul 142, aliniat 2 din Constituţie, pentru că are ca rezultat suprimarea unei garanţii a dreptului de proprietate al persoanelor care exercită funcţii publice. Prin urmare, proiectul nu poate fi înaintat Parlamentului spre examinare", a spus Manole.

Solicitat să comenteze decizia, expertul în drept constituţional, Teodor Cârnaţ, aminteşte rolul Curţii Constituţionale.

"Atâta timp cât avem Constituţia Republicii Moldova din 1994, cu garanţiile care sunt date la dreptul de proprietate şi anume ca orice proprietate se prezumă că este licită, adică legal dobândită, confiscarea poate avea loc numai în două situaţii: atunci când aspectul penal este la mijloc şi aspectul contravenţional. Dacă Curtea ar fi mers pe o altă varianta, atunci Curtea ar fi încălcat destinaţia Curţii Constituţionale de a fi garantul supremaţiei Constituţiei", a precizat Teodor Cârnaţ.

Pe lângă o apreciere juridică, mai este una politică, susţine analistul Anatol Ţăranu, care consideră că avizul negativ al Curţii Constituţionale va fi o lecţie pentru Partidul Acţiune şi Solidaritate.

"Actuala guvernare încearcă, prin diverse metode, să implementeze programul său electoral privind lupta cu corupţie, inclusiv prin nişte procedee extreme. Acest lucru este aşteptat de către societate. Doar că deputaţii nu au calculat foarte bine consecinţele juridice a unei asemenea legi şi în ce măsura ea corelează cu practicele juridice", a spus Anatol Ţăranu.

Preşedintele Comisiei juridice a Parlamentului, Olesea Stamate, precizează că avizul Curţii Constituţionale trebuie analizat pe baza Hotărârii din 10 martie, prin care s-a revizuit jurisprudența din domeniu, astfel încât modificarea Constituţiei nu mai este necesară.

"Deci nu mai este pusă în sarcina statului să demonstreze că bunurile au fost dobândite din surse ilegale, adică dacă este constatată diferenţa substanţială dintre veniturile acumulate şi averea dobândită, sarcina probațiunii se inversează sau se impartă împreună cu persoana cărei i se impută acest fapt, deci persoana trebuie să demonstreze, de fapt, la rândul său, că averea este dobândită legal", a declarat Stamate.

De aceeaşi părere este ministrul Justiţiei. În postarea de pe Facebook, Sergiu Litvinenco accentuează că, prin hotărârea de săptămâna trecută, Curtea a aliniat sistemul constituțional național la standardele juridice europene privind combaterea marii corupții.