Curtea Constitutţională a respins drept inadmisibilă sesizarea PSRM privind atribuțiile şefului statului în domeniul desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.

Autorii sesizării Vasile Bolea şi Grigore Novac au solicitat Curții Constituționale să explice următoarele chestiuni, prin prisma articolelor 85 și 98 din Constituție:

„a) Care este termenul limită în cadrul căruia Președintele Republicii Moldova urmează să facă prima desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru, în cadrul termenului general de trei luni? 

b) Refuzul sau inacțiunea Președintelui Republicii Moldova de a desemna un candidat la funcția de Prim-ministru constituie o faptă gravă prin care încalcă prevederile Constituției?

c) Care sunt consecințele cazului în care Președintele Republicii Moldova nu a desemnat candidatura la funcția de Prim-ministru, iar între timp s-a scurs termenul de trei luni?

d) Care sunt consecințele cazului în care Președintele Republicii Moldova a desemnat candidatul la funcția de Prim-ministru ignorând condițiile temporale de 45 de zile de la prima solicitare, precum și în cazul în care refuză să desemneze a doua candidatură?

e) Constituie drept temei de dizolvare a Parlamentului imposibilitatea formării Guvernului timp de trei luni drept rezultat al refuzului Șefului statului de a desemna candidatul la funcția de Prim-ministru?

f) Care este consecința în cazul dacă Președintele Republicii Moldova, în urma consultării fracțiunilor parlamentare, consideră că mai există șanse reale pentru a învesti Guvernul prin intermediul Parlamentului e

În această cauză, Curtea constată că deşi autorii sesizării au solicitat interpretarea articolelor 85 și 98 din Constituţie, ei nu au demonstrat, printr-o argumentare raportată separat la fiecare normă invocată, în ce măsură acestea sunt neclare şi reclamă o interpretare din partea Curţii.

"Prin formularea unor opinii despre subiectul atribuțiilor Președintelui Republicii în domeniul desemnării candidatului la funcția de Prim-ministru și al dizolvării Parlamentului (numite de autorii sesizării „axiome juridice”), bazate în mare parte pe jurisprudența Curții, și prin adresarea unor întrebări la acest subiect, fără a argumenta neclaritatea acestuia, autorii sesizării nu au demonstrat Curții că problemele puse în discuție le sunt neclare și pretind o interpretare suplimentară a sa", se arată în decizia Curţii Constituţionale.

CITEŞTE ŞI Socialiştii au întrebat Înalta Curte care este termenul limită în care Maia Sandu poate desemna un premier şi ce riscă în caz de refuz