Ce este foamea? Cum o putem controla şi lupta împotriva poftelor
Ce este foamea? Homeostatică vs. hedonică
Înainte de a afla cum o putem combate, trebuie să înţelegem ce este de fapt foamea, ce se întâmplă în creierul omului atunci când spunem: "Mi-e foame".
Există un concept tradiţional privind foamea: ţi-e foame atunci când nu ai mai mâncat de câteva ore, ai senzaţia de gol în stomac, iar acesta începe să scoată diferite sunete. Această senzaţie este declanşată de nevoile reale energetice ale organismului, de nevoia de calorii şi este cunoscută sub denumirea de "foame homeostatică", spune Michael Lowe, profesor de psihologie la Universitatea Drexel din Philadelphia.
Foamea homeostatică e declanşată de o serie de semnale ale organismului care ne spun că avem nevoie de alimente. Când energia organismului scade, atunci nivelul de grelină, cunoscută sub numele de "hormonul foamei", începe să crească, însă acesta scade imediat după ce omul începe să mănânce, potrivit doctorului Amy Rothberg, director la o clinică pentru Controlul Greutăţii şi asistent universitar la Universitatea din Michigan.
În plus, după ce mâncarea ajunge în organism, apar primele semne ale senzaţiei de saţietate, începând din cavitatea bucală, continuând cu stomacul şi intestinul subţire. Aceste semnale spun creierului: "Hei, primim mâncare", scrie news.ro
Potrivit doctorului Amy Rothberg, în creier se declanşează o altă serie de semnale. Este vorba de semnale "opuse": peptidele care stimulează foamea ("orexigenice") şi peptidele care suprimă foamea ("anorexigenice"). Aceste peptide reprezintă hormoni care sunt responsabili pentru a transmite creierului că o persoană trebuie să mănânce sau o persoană este sătulă.
O dietă care să conţină fibre şi proteine este indicată pentru a potoli foamea homeostatică, susţine Amy Rothberg, iar proteinele par să fie, potrivit unui studiu recent, cele care măresc senzaţia de saţietate.
Este important de ştiut că anumite alimente, cum ar fi îndulcitorii cu zero calorii pot induce în eroare senzaţia de saţietate şi pot păcăli creierul să aprecieze că nu ai mâncat foarte mult, deşi realitatea este alta, conducând astfel la un consum şi mai mare, susţine Amy Rothberg.
Se ştie că o altă categorie de alimente la care trebuie să fim atenţi este mâncare supraprocesată, care abundă în grăsimi şi zahăr. În prezent, oamenii mănâncă de cele mai multe ori de plăcere şi nu pentru calorii, de cele mai multe ori fiind vorba de mâncare procesată, iar acest tip de alimentaţie este cel care transmite creierului semnale să ceară mai mult.
"Oamenii nu mănâncă neapărat ţinând cont de semnalele care guvernează resursele noastre de energie. Uneori, noi doar vrem mâncare. Acest tip de foame este denumit foamea hedonică", spune Amy Rothberg.
Însă, foamea hedonică nu este încă la fel de bine înţeleasă ca cea homeostatică. Termenul a fost introdus în 2007 într-un studiu condus de profesorul Michael Lowe şi publicat în revista "Fiziologie şi Comportament / Physiology & Behavior".
Foamea hedonică este de fapt un alt termen pentru poftele alimentare, pentru predispoziţia oamenilor de a mânca alimente care provoacă o senzaţie de mulţumire, şi nu neapărat senzaţia de saţietate.
Michael Lowe menţionează că este important ca oamenii să înţeleagă că plăcerea joacă un rol important atât în foamea homeostatică, cât şi în cea hedonică. De exemplu, o persoană care doreşte să-şi satisfacă foamea homestatică este motivată atât de plăcerea de a mânca, dar şi de caloriile pe care le asimilează, în timp ce în cazul foamei hedonice persoana este motivată doar de plăcerea de a mânca.
Atunci când o persoană recunoaşte despre ce tip de foame este vorba, cea hedonică poate fi mai dificil de învins.