Parlamentul britanic a respins, marți, acordul pentru Brexit propus de guvernul condus de Theresa May. Dar ce înseamnă Brexit, cum s-a ajuns la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și ce reproșuri se aduc acordului actualului guvern. 

Pe 23 iunie 2016, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (UK) a avut loc un referendum cu privire la apartenența acesteia la Uniunea Europeană. Rezultatul final al referendumului, anunțat la 24 iunie 2016, a fost de 51,9% din voturi (17.410.742) în favoarea ieșirii din UE și 48,1% din voturi (16,141,242) pentru rămânerea Marii Britanii în cadrul UE.

Definiție Brexit: Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este cunoscută sub numele de BREXIT, un joc de cuvinte între Britania (BR) și EXIT (n.r. ieșire).

Cum s-a ajuns în situația unei rupturi dinre Regatul Unit si UE

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord era membru UE de 43 de ani, timp în care s-a remarcat ca fiind unul dintre statele puternice ale comunității. În plus, și-a păstrat unele avantaje, precum posibilitatea de a refuza eliminarea controalelor la frontiere sau moneda unică europeană. Cu toate acestea, britanicii nu au fost de acord cu mai multe aspecte economice sau cu modul în care au fost aplicate anumite decizii la nivel comunitar, mai ales în ceea ce privește migrația forței de muncă, iar euroscepticii au început să devină tot mai populari.

În ianuarie 2013, premierul David Cameron a transformat posibilitatea organizării unui referendum care să decisă viitorul Marii Britanii în interiorul Uniunii într-o promisiune electorală. Rezultatul referendumului din iunie 2016 a relevat divizarea existentă la nivelul societății britanice: Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii în UE, iar Anglia (cu excepția Londrei) și Țara Galilor au votat pentru ieșirea din UE; 60% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au votat în favoarea rămânerii în UE, iar același procent dintre persoanele peste 65 de ani au votat pentru ieșirea din UE. 

Ce conține acordul pentru Brexit propus de Theresa May parlamentarilor

Imediat după declanșarea articolului 50, au început negocierile de retragere a UK. Acestea s-au realizat între o echipă a Comisiei Europene, condusă de Michel Barnier, pe baza unui mandat expres formulat de statele membre reunite în Consiliul European și în Consiliul UE, și o echipă omoloagă din UK, condusă de ministrul pentru ieșirea UK din UE. Timp de peste doi ani cele două părți au încercat să ajungă la un consens privind divorțul – așa cum este numit adesea procesul de ieșire. Acordul rezultat în urma negocierilor a fost acceptat de UE și este susținut de guvernul May, deși doi miniștri au demisionat în semn de protest. 

Negociatorii au întocmit două documente: Un proiect de acord de 585 de pagini privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană – un text obligatoriu din punct de vedere juridic care stabilește termenii plecării în Regatul Unit.

Acesta include: Angajamente privind drepturile cetățenilor după Brexit. Acestea prevăd că locuitorii din statele UE vor putea să lucreze și să studieze unde locuiesc în prezent și să se alăture membrilor familiei. Acest punct interesează cel mai mult țara noastră întrucât există 328.000 de cetățeni români în Marea Britanie (n.r. Aceasta este cifra celor care lucrează cu forme legale, dar neoficial numărul românilor ar fi mult mai mare), fiind a treia comunitate europeană după Polonia și Irlanda.

Perioadă de tranziție de 21 de luni după plecarea Regatului Unit, pentru a permite derularea unor negocieri comerciale Regatul Unit va continua să respecte toate regulile UE în această perioadă, pentru a oferi guvernelor și întreprinderilor timp pentru a se pregăti pentru schimbări pe termen lung "Factura de divorț" de 39 de miliarde de lire sterline pe care o va plăti Marea Britanie Un "backstop", un aranjament privind menținerea frontierei irlandeză deschisă dacă nu se găsește o modalitate de a evita acest lucru prin negocieri comerciale Celălalt document este o declarație de 26 de pagini privind relația viitoare a Marii Britanii cu UE, atunci când perioada de tranziție se încheie. Aceasta nu este obligatorie din punct de vedere juridic și oferă libertate ambelor părți.

CITEŞTE MAI MULT PE: Ce este Brexit? Care este miza ieșirii Marii Britanii din UE