(UPDATE 22.48) Golovatiuc: Nu doar regulile jocurilor trebuiesc schimbate, ci este necesară şi formarea unor platforme tehnice. Pentru că este nevoie ca investitorilor să le fie oferită această bază. Cresc datoriile statului.

(UPDATE 22.45) Tornea: Şocul trebuie să fie pentru atragerea investitorilor, iar şocul este pentru funcţionari. Investitorii au venit în zone economice libere pentru că are regim vamal mai uşor. Ce ne încurcă să facem asta pe întreg teritoriul ţării? A prins la Bălţi şi Ungheni pentu că sunt forţe de muncă. Investiţiile comune au scăzut. Investiţiile sunt cheia succesului. Nu putem avea creştere economică fără investiţii. Nu construim baza creşterii economice, dar avem presiune administrativă extraordinară. 

(UPDATE 22.42) Ceşuev: În 90 nimeni nu ştia cum să trecem de la antipiaţă la condiţii de piaţă.

(UPDATE 22.37) Stratan: Aş aduce experienţa Poloniei care prin terapie de şoc care a avut o creştere de 6%. La noi au fost reforme care au avut loc, dar calitatea mediului de afaceri lasă de dorit. Mă uit la regulile de joc aici. Aici are loc stagnare. Asta este problema care frământă în calitate de investitor. Avem de reformat probleme pe care guvernările se temeau să le facă.

(UPDATE 22.33) Golovatiuc: Este mai uşor să susţii o creştere ecnomică, dar trebuie să fie lăstari ai unei noi economii şi a nu lăsa scăderea nivelului de trai al populaţiei. Dacă nu era import, vă daţi seama ce probleme ar fi fost pe piaţă? Nu spun că asta importul este o chestie minunată. Reforme au fost, nu şi rezultate. Să aşteptăm rezultate până la sfârşitul anului, nu este raţional. 

(UPDATE 22.30) Ciobanu: Este cunoscut faptul că o economie competitivă este una concurenţială. Dacă ne uităm pe toate pieţele, ele sunt dominate de 2-3 operatori mari care dictează preţurie în lipsa concurenţei. Mecanismul de concurenţă liberă nu funcţionează. 

(UPDATE 22.20) Ceşuev: Reformele instituţionale au avut loc. Toată presa în 94-95 şi avea doar cuvinte de laudă în adresa privatizării. Avem medicina de asigurări, învăţământul reformat şi ciruitul de capital în variantă embrională. Sectorul bancar a pus mâna pe piaţa de capital. Cei care s-au împroprietărit s-au aranjat şi nu vor reforme pentru că asta presupune schimbarea situaţiei. Dacă întreprinderea este privată şi n-ai surse pentru capital circulant ea staţionează. 

(UPDATE 22.20) Ciobanu: Observatori au ajuns la conceptul "capcana reformelor insuficiente". Cei care au profitt de pe urma privatizării, frânează reformele. Este un concept teoretic care este instituţionalizat. 

(UPDATE 22.18) Tornea: Din cauza politicului, nu am avut reforme timp de 20 de ani. Nu se schimbă nimic pentru că intervine politicul şi alţi factori care prevalează. Guvernul nu este în stare să meargă la aceste sacrificii. A spus-o un ofical european tranşant: sunt interese poate personale, poate politice, care prevalează asupra economicului. O economie bolnavă nu are nevoie de intervenţii cosmetice. 

(UPDATE 22.11) Stratan: Exodul continuă. Mai ales în agricultură se vede asta. Şi în acest an, după doi ani consecutivi de secetă, exodul va continua pentru că aceşti oameni nu au unde pleca în alte ramuri ale economiei. Nimeni nu poate spune cu siguranţă dacă va fi o creştere sau nu. Cred că ar putea fi o creştere foarte mică, dar creştere. Ne trebuie o schimbare de paradigmă, o economie bazată pe inovaţie, exporturi şi investiţii. Nu avem condiţi, concurenţa este neloială, investitorii nu înţeleg ce fe de scheme şi atacuri raider se întâmplă. Probleme sunt la restituirea TVA. În vizor apare administrarea fiscală. Nimeni nu este în stare să prognozeze care este creşterea în acest an. Evident acele 3% nu este unul fantastic. Producţia agricolă va arăta cifre în simestrul 3-4. 

(UPDATE 22.09) Ciobanu: Este o economie disproporţionată. La ţară avem peste 2 milioane de locuitori care majoritatea nu lucrează. Este o problemă mai mult socială. Ce facem cu oamenii aceştia. Îi aducem la oraş şi facem industrializare forţată?

(UPDATE 22.08) Ceşuev: Nu economia este de vină. Băncile au pierderi din cauza creditelor nerambursate. 

(UPDATE 22.05) Stratan: Nu ne-am ocupat serios de economie. Călcăm aceeaşi greblă. Nu poţi de la un Zaporojeţ să aştepţi viteza unui BMW şi nu poţi să torni ulei într-un motor care este defect. Această este economie? 30 de mii de angajaţi? Pot fi adunaţi pe un stadion. Noi putem să îi aducem pe General Motors să construiască o uzină şi să avem o creştere. Trebuie să ne ocupăm serios de însănătoşirea economiei. În anii 90 au început, dar nu au reuşit. Avem credite neperformante, se înrăutăţeşte calitatea portofoliului de credite. 

(UPDATE 22.03) Ceşuev: Peste tot sunt specialişti mai optimişti şi nemulţumiţi de situaţia lor. 

(UPDATE 22.00) Ciobanu: Sunt de acord cu Sturza care spune că economia Moldovei a fost pe butuci. Noi flotăm şi încercăm să ajungem la nivelul anilor 90, asta deşi vrem integrarea în UE. Niciuna dintre guvernări nu a formulat un scop ca într-un timp previzibil să ajungă la un rezultat oarecare, atunci vom sta în marja scenariilor imaginare. Guvernarea îşi pune obiective ambiţioase. De la 90 încoace am ratat cam toate şansele. Am făcut privatizare şi am considerat că va veni o creştere. Reformele instituţionale au trebuit să meargă în paralel. NU avem instituţii care să susţină economia de piaţă. 

(UPDATE 21.51) Ceşuev: Guvernaţii vorbesc cât mai frumos despre lucruri foarte urâte. Ne-ar trebui o creştere de 7-8% ca fiecare cetăţean să simtă această creştere. Avem o înrăutăţire a situaţiei în simestrul 2. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu executarea bugetului. Era programat să se reducă şi nu s-a îndeplinit. Poate nu au avut de unde, dar din 31 de articole de cheltueli avem minus pe 29. Asta înseamnă că imboldul de creştere econmică nu îl vom avea. Tendinţele negative se vor multiplica. Paradigma guvernării trebuie schimbată.

(UPDATE 21.47) Tornea: +3% ar fi un indicator superoptimist. Înclin să dau crezare celor spuse de guvernatorul Drăguţanu. Aceşti oameni vorbesc din poziţiile lor, guvernatorul are sarcina de a ţinti inflaţia şi stabilitaea preţurilor, evident că este un pic mai realist, are puţin spaţiu de manevră şi nu poate ascunde cifrele, iar Lazăr este dator să fie mai optimist pentru că este o parte din echipa de guvernare. Instrumentele ministerul Economiei sunt mai mult strategice. El îşi permite să ascundă anumite cifre. Ministrul Economiei trebuie să dea încredere investitorilor şi oamenilor de afacere.

(UPDATE 21.43) Stratan: Nu trebuie să dăm importanţă declaraţiilor. Nu văd o mare discrepanţă între cele spuse de către guvernatorul BNM şi ministrul Economiei. S-ar părea că ambii au dreptate. Pentru toţi economiştii este un an greu în a face prognozare. Nimeni nu a riscat să dea cifre exacte. La începutul anului am mers pe trei secnarii la institulul al cărui director sunt. Am prevăzut o creştere de 3 % într-un scenariu optimis şi de 2% la un scenariu pesimist. Nu ştiam cu certitudine ce va fi până a sfârşitul anului. Foarte multe reforme structurale dure. Avem nevoie de o economie serioasă. La nivel regional, CSI, unde creşterea este de 4-7% în prima jumătate de an, noi stăm rău. Până la sfârşitul anului situaţia s-ar putea ameliora. Avem o bază de comparaţie foarte înaltă anul trecut. 

(UPDATE 21.38) Golovatiuc: Neconcordanţele între ministru şi guvernator nu văd nimic straniu. Guvernul urmăreşte scopuri din viitorul apropiat. Declaraţiile BNM vizeză direct executarea planurilor sale. Lazăr s-a cam distat cu terminologia. Situaţia crează îngrijorări. Faptul că am avut o creştere uşoară nu spune nimic. Lazăr spune că vede o creştere uşoară dar cifrele nu arată acelaşi lucru. Sfera construcţiilor este în descreştere, industria este în minus, transportul şi comerţul la fel. Vedem că totul merge în descreştere. Lazăr menţiona că Germania este în creştere, dar UE este în descreştere. Remitenţele au scăzut, iar volumul transferurilor din străinătate prin bănci este în minus.

(UPDATE 21.31) Ciobanu: PIB este un indicator agregat care reflectă tot ce produce o economie timp de un an. Aceste cifre sunt pe agenda publică şi publicul este familiarizat la nivel de percepţie. Nu ştiu cât de constructiv este să discutăm şi nu ştim prognozele proprii ale BNM. În postura sa, Drăguţan ar trebui să fie mai prudent. Am observat declaraţii mai deplasate. BNM trebuei să insufle încredere în populaţie. Cred că Lazăr are dreptate. Republica Moldova rămâne în urmă tot mai mult chiar şi faţă de Albania, rivalul nostru.

(21.30) Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, nu este prea optimist privind creşterea economică a Republicii Moldova din acest an. Avansul economic va depăşi cu greu nivelul 0.

Pe de altă parte, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, consideră că prognozele Guvernului se vor realiza, iar PIB-ul va avansa cu trei procente.

Despre cifrele economiei moldoveneşti şi previziunile Guvernului discutăm cu Alexandru Stratan, director al Institutului de Economie şi Finanţe al AŞM, Visarion Ceşuev, analist economic, Vladimir Golovatiuc, directorul Institutului de Modernizare a Moldovei, expertul economic Ion Tornea şi cu analistul economic Victor Ciobanu.