Afacerile cu moartea albă aduc mulţi "bani negri". De câţiva ani, traficul de droguri figurează mai des şi în statisticile Ministerului Afacerilor Interne din ţara noastră. Mai exact, în ultimii cinci ani, au fost depistate peste opt mii de asemenea cazuri. Dar ce se întâmplă cu drogurile capturate de oamenii legii? Teoretic, sunt distruse. Practic, există suspiciuni că ajung, totuşi, pe piaţă.

În majoritatea inspectoratelor de poliţie din ţară există încăperi speciale pentru depozitarea capturilor de droguri, care află sub un control strict.

"Uşa de la intrare este tot timpul sigilată. Aici este aplicată ştampila care-mi aparţine personal", spune şef-adjunctul Inspectoratului de poliţie Botanica, Marcel Scutari. 

"Drogurile sunt păstrate în safe-ul metalic, care este încuiat şi, respectiv, sigilat. Acest lucru este făcut de către expertul care întocmeşte raportul de expertiză", explică Marcel Scutari. 

De fiecare dată când oamenii legii descoperă astfel de substanţe sunt obligaţi să respecte anumite proceduri de predare şi depozitare. 

"Legea prevede ca prin împachetarea, examinarea, sigilarea corpurilor delicte, să se păstreze situaţia iniţială. Să fie expuse într-un proces verbal, astfel încât să putem proba, la orişice solicitare a instanţei, că, iată, din punctul iniţial "A" şi până în ultimul timp, când la instanţă drogurile nu au fost întâmplător schimbate", afirmă şeful Direcţiei urmărire penală a MAI, Gheorghe Malic.

Drogurile sunt păstrate în aceste încăperi, până la o sentinţă irevocabilă a instanţei. După aceea, trebuie distruse. Aşa se întâmplă şi cu aceste 20 de kg. de haşiş, sechestrate acum un an şi jumătate. Întâi sunt cântărite, apoi sunt verificate sigiliile şi conţinutul. 

"Nu, nu avem incinerator special şi vă imaginaţi că am avea nu numai unul, dar se poate de modelat pe loc, asta nu este o problemă. Poţi să utilizezi orice cuptor, nu este neapărat să fie unul specializat", a menţionat Gheroghe Malic. 

Trecem peste faptul că, totuşi, pentru arderea haşişului a fost nevoie de câteva zile, ca să fie găsit un loc potrivit. Până aici am înţeles că există o procedură simplă şi clară, la finalul căreia drogurile sunt distruse. Oare aşa se întâmplă de fiecare dată? Răspunsul este nu. 

"Am avut asemenea cazuri, în care drogurile au mai nimerit şi a doua oară, în locul drogurilor am depistat că nu erau droguri, când s-a ajuns la nimicire. Într-un caz de marihuana, ştiu că era tutun, în alt caz  - lemn rugumat şi fărămiţat", povesteşte şeful Direcţiei urmărire penală a MAI.

Cum se poate întâmpla aşa ceva? O variantă a fi că unii dintre oamenii legii nu rezistă ispitei de a le valorifica şi de a câştiga astfel sume bune într-un timp record. Recent s-a întâmplat că un angajat al Inspectoratului de Poliţie din sectorul Râşcani al Capitalei a fost prins cu marijuana.

Poliţistul a fost arestat pentru că ar fi tăinuit două kilograme de marijuana, dintre cele şase depistate la un distribuitor de droguri. În casa poliţistului, anchetatorii au găsit mii de lei, bijuterii din aur, dar şi ştampile ale procuraturii şi instanţelor de judecată. Mai există, însă, încă o modalitate - mituirea înainte de capturarea drogurilor.

"M-au prins cu o cantitate mare de marijuana. Pentru răspândire de droguri ştiam că mă aşteaptă puşcăria. I-am dat anchetatorului şase mii de dolari", îşi aminteşte un consumator de droguri. 

Dar, să revenim asupra unui caz mult mai consistent. Mai ţineţi minte captura-record de 200 de kilograme de heroină? Cinci ani au trecut de când doi agenţi de circulaţie, au oprit un microbuz pentru un control de rutină. Iar în sacii cu fasole din interiorul maşinii au găsit heroină în valoare de zece milioane de euro. Pe unde-o mai fi azi heroina?

"Când eram în detenţie veneau avocaţii şi spuneau că deja această cantitate nu există", a spus fostul şef al Direcţiei misiuni speciale a MAI, Corneliu Savca. 

În 2008, Corneliu Savca ajungea pe banca acuzaţilor, bănuit de implicarea în dosarul celor 200 de kg de heroină. În 2009 a fost condamnat la aproape şase ani de închisoare, apoi - achitat. În urma rejudecării dosarului, este din nou pe banca acuzaţilor. 

"Am mai discutat şi cu colegii din diferite servicii, din Ministerul Afacerilor interne şi din Serviciul de Informaţii şi Securitate care, tot, într-un fel, dau de ştire că nu este în regulă. În aşa formă cum s-au dus în instanţă, drogurile, eu le-am văzut în altă formă, în alt ambalaj. În plus, erau brichete în care se păstrau, în care au fost ambalate drogurile, erau sparte", povesteşte Corneliu Savca. 

Ceva pare în neregulă aici.

"Este deja suspect faptul că a fost ambalat într-un fel, iar în instanţa de judecată au ajuns ambalate altfel. Ele trebuie să fie păstrate în aceeaşi formă, cum au fost descoperite. Aceasta este regula corpurilor delicte", declară avocatul Roman Zadoinov.

Însă, potrivit Procuraturii Generale, drogurile sunt puse bine la păstrare, într-o încăpere specială, la Serviciul de Informaţii şi Securitate. 

"În cazul de faţă nu este corect, sunt nişte aberaţii. Camera este supravegheată video, este amenajată cu alarmă, supravegheată permanent, ceea ce în principiu a fost şi iniţial", a spus, procurorul pe cauze excepţionale, Lilian Cociu.

Şi totuşi, mai sunt voci care pun la îndoială integritatea capturii de acum cinci ani. 

"Se vehiculează că aceste droguri au dispărut. Ar trebui ca instanţa de judecată să dispună o expertiză, în cadrul căreia să verifice cantitatea drogurilor şi calitatea, dacă corespunde expertiza care va fi efectuată, dacă va fi numită cu datele expertizei care a fost efectuată de Ministerul de Interne", consideră fostul viceministru de Interne Ghenadie Cosovan. 

Pentru a aduce mai multă lumină în povestea cu zece milioane de euro, acum două luni, Corneliu Savca a solicitat Procuraturii Anticorupţie să dispună verificarea calităţii şi cantităţii heroinei din depozit. Ne-am interesat şi noi de sesizare.

"Se verică faptele existenţei elimentelor infracţiunii, la pretinsele persoane vinovate, la care se referă dânsul. În cazul în care se vor confirma, va fi dispusă pornirea urmăririi penale", menţionează procurorul anticorupţie Andrei Balan. 

Câteva zile mai târziu, Procuratura Anticorupţie ne-a spus clar că nu poate fi vorba despre verificarea celor 200 de kg de heroină. Iar asta pentru că nu există suspiciunea vreunei infracţiuni. Am solicitat un interviu şi permisiunea de a vedea cele 200 de kg de heroină. Iată răspunsul.

"Solicitarea a fost raportată şi transmisă spre examinare. Domnii de la serviciul de presă sunt la curent", ni s-a spus la telefon. 

O solicitare similară am expediat şi Parchetului de judecată al Curţii de Apel, unde este acum pe rol dosarul "Heroina". Judecătorul Liliana Catan ne-a informat telefonic că nu are ce să ne spună. Are dreptate. "E de văzut, nu de spus", ne-a asigurat Valeriu Astafiev, fost şef al Securităţii interne al Serviciului Vamal. A fost şi el în lotul arestaţilor din iunie 2008, însă o lună mai târziu a fost achitat.

"Numai experiza poate să arate ce e în realitate acolo. Încercările de a nu permite, de a verifica, de a confirma faptul că ea există acolo, în cantitatea şi în calitatea care a fost adusă, ne pune pe gânduri. Noi nu ştim ce se află acolo. Aceeaşi făină o amestecaţi cu heroina aceea şi o să pară că e heroină la prima vedere. Numai experiza poate să arate ce e în realitate acolo. Putea să se întâmple orice şi la acelaşi MAI putea să se întâmple, şi la SIS să ajungă altceva", susţine fostul şef al Direcţiei securitate internă a Serviciului Vamal Valeriu Astafiev. 

Pe scurt, acum situaţia arată cam aşa:

"Din 2008, după ce a fost făcută expertiza de căte MAI, o cantitate de aproximativ 199, 7 grame de heroină a fost expediată în laborator, a fost expediată în laboratorul organelor competente ale SUA. De atunci expertiza nu s-a mai făcut", îşi aminteşte Lilian Cociu. 

Să recapitulăm: după cinci ani, nu ştim CINE sunt traficanţii, CUM au ajuns cele 200 de kg de heroină în Moldova, care a fost sursa lor şi NICI unde urmau să ajungă. Ce ştim? Ştim că la puşcărie a ajuns DOAR şoferul microbuzului, în care au fost găsite drogurile, un cetăţean turc care are de ispăşit 13 ani de detenţie. În rest, rămân suspiciuni, dar mai ales ÎNTREBĂRI, care nu au niciun răspuns.

"Savca a fost şi condamnat, pentru ca, ulterior, după cum dispun eu de informaţii, prin mituiri şi aşa mai departe, să fie achitat. Eu undeva m-am expus că el duce vina de ceea ce s-a întâmplat, cu contrabanda cu heroina şi-acum, la moment, sunt chemat în judecată pentru apărarea onoarei şi demnităţii, adică asta e chestiunea mea, adică să mă apăr", a declarat fostul ministru de Interne Victor Catan. 

"Nişte informţii false, nişte informaţii aberante. Nu e corect ceea ce se discută, în primul rând sub aspect juridic. Este prezumţia nevinovăţiei, cum poţi tu face aşa declaraţii. S-a făcut tot posibil să nu fie descoperită niciodată această infracţiune", consideră Corneliu Savca. 

"Mi-am făcut concluzia că într-adevăr au fost implicate persoane cu înalte funcţii în Republica Moldova", crede Ghenadie Cosovan. 

În ultimii cinci ani, poliţiştii au depistat peste 8 mii de infracţiuni privind deţinerea sau traficul de droguri. Puţin peste 5000 de dosare au ajuns în instanţă, iar 280 de persoane au fost condamnate.