Zona verde a municipiului Chişinău este formată din 10 parcuri silvice, 6 parcuri, 4 grădini publice şi 31 de scuaruri. În total, ele ocupă aproximativ 3500 de hectare. Fiecărui locuitor al oraşului îi revine, astfel, jumătate de ar de teren verde, adică cinci metri pătraţi.

Cel mai vechi parc din întreaga ţară este Grădina Publică "Ştefan cel Mare". Temelia acesteia a fost pusă în 1818, pe o suprafaţă de şapte hectare. Punctele de atracţie ale grădinii erau havuzurile, patru la număr. În grădină, până astăzi, s-au mai păstrat câţiva copaci, care au o vârstă de peste 170 de ani.

O altă atracţie pentru turişti, dar şi pentru locuitorii Capitalei este Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A fost fondată în 1950, având ca sarcină cercetarea, aclimatizarea şi răspândirea diverselor specii de plante. Iniţial, ea era amplasată în vestul oraşului şi avea o suprafaţă de 83 de hectare. În prezent, acest teritoriu aparţine Grădinii Dendrologice, iar Grădina Botanică propriu-zisă este amplasată în zona Porţilor Oraşului.

Printre cele mai mari spaţii verzi din Chişinău este şi parcul "La izvor". Are o suprafaţă de 163 de hectare.

Cel mai nou parc, fondat prin anii 70 ai secolului trecut, este "Râşcani", care separă două sectoare - Râşcani şi Ciocana.

În centrul Capitalei, pe teritoriul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, se află cea mai mică şi cea mai veche grădină botanică din Moldova. Ea a fost fondată la începutul secolului 20 şi acoperă doar 75 de ari.

O problemă cu care se confruntă reprezentanţii Asociaţiei "Spaţiilor Verzi" este gunoiului din parcuri. Evacuarea acestuia este dificilă din lipsă de tehnică specializată şi de muncitori suficienţi.

În cadrul Asociaţiei activează doar 350 de oameni din totalul celor 4000, necesari să acopere toate lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi.