Suferinţele în plan psihologic pot sã genereze nu numai boli psihice, ci şi boli somatice (denumite psihosomatice); in plus, anumite boli somatice, ca de exemplu tumorile cerebrale, insuficienţele de organ (hepatice, renale sau chiar respiratorie şi cardiace) pot antrena tulburãri psihice importante (mergând pânã la stãri delirante sau comatoase).

Cu toate că, în principiu, orice afecțiune este influențată, fie și într-o mică măsură, de factorii psihologici, există un număr de afecțiuni pentru care această legătură psihic-somatic este evidentă.

Chiar dacă pentru unele din aceste boli se descoperă agenți cauzali organici sau chiar infecțioși, totuși, declanșarea sau evoluția lor rămâne influențată de factorul psihic. De exemplu, chiar după descoperirea implicării Helicobacter pilori în patogeneza ulcerului gastroduodenal, se acceptă ca factorul de stres psihogen determină declanșarea bolii la un purtător până atunci sănătos de Helicobacter, iar factorul personalitate / stil de adaptare la stres poate explica de ce dintre toți purtătorii sănătoși de Helicobacter pilori doar o parte fac boala.

În bolile psihosomatice, factorul genetic și factorii de mediu orientează vulnerabilitatea către un organ, fixând țintă pe care vor acționa factorii psihologici - stresul, afectele negative, stilul de adaptare la stres.