Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Paştelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei populare, în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.
Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, oamenii simpli cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei - prima duminică după Paşte.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Alba. Fiind prima zi după Duminica Paştelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi.
Tradiţia populară spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude.
Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercure. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de "nunta şoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.
Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. "Joia Rea", cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel "sfinţită" se varsă apoi în fântâna din curte.
Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este
sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă, scrie
Adevarul.ro.
Şi Biserica Ortodoxă are rânduieli speciale pentru această săptămână.
În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu "harţi", adică nu se ţine post. Biserica oferă dezlegare la mâncărurile de dulce datorită Învierii Domnului. Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea şi vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), avem "dezlegare la peşte".
De la Învierea Domnului şi până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.
Începând din Duminica Sfintelor Paşti şi până la Înălţarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paştilor: "Îngerul a strigat …", iar credincioşii se salută cu cuvintele: "Hristos a înviat!" şi răspund: "Adevărat a înviat!"
În Săptămâna Luminată nu se citeşte Psaltirea.
În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuţi la cele veşnice.
Începând cu praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiţi. Aceste slujbe sunt reluate după Duminic Tomii. Acest lucru nu înseamnă că ei sunt daţi uitării. Să nu pierdem din vedere că Biserica îi pomeneşte pe aceştia în cadrul oricărei Sfinte Liturghii. Chiar şi în Săptămâna Pătimirilor cei adormiţi sunt pomeniţi în cadrul Sfintei Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praznicul Învierii şi la orice Sfânta Liturghie de după Sfintele Paşti, relatează Realitatea.net.
Foto: dcnews.ro
