De aproape trei decenii, Kurt Spring locuiește în satul Brienz din cantonul elvețian Graubünden. Dar de câțiva ani, el și cei aproape o sută de locuitori de aici sunt foarte îngrijorați. Acest peisaj idilic se confruntă cu două amenințări. 

Pământul pe care se află satul alunecă puțin câte puțin. A ajuns acum la o rată de un metru și 20 de centimetri anual. Unele case au fost literalmente rupte. Satul alunecă de zeci de ani, dar niciodată nu a fost atât de evident. În același timp, Brienz se confruntă și cu pericolul de a fi complet îngropat de o posibilă alunecare masivă de teren. Asta îl îngrijorează cel mai mult pe Kurt Spring.

La marginea satului - o imagine parcă proiectată din viitor. Bolovani uriași s-au desprins din munte vara trecută. Kurt Spring coborâse în pivniță când s-a întâmplat, însă de acolo a auzit perfect zgomotul infernal.

„Imediat te gândești la o mulțime de scenarii - vor fi multe pietre, câte? Jumătate din munte, întregul munte vor lovi casa, vor lovi mai multe case, locul de joacă, vechea clădire a școlii? Sunt primele întrebări care-ți vin în minte”, spune Kurt Spring.

Muntele este monitorizat non-stop, prin radar, măsurători GPS și drone.

Dacă se va da alarma vreodată, locuitorii ar avea la dispoziție doar câteva ore pentru a părăsi satul. Nu ar exista nicio modalitate de a opri o alunecare de teren majoră.

Așa s-a întâmplat în 2017 în satul Bondo din Graubünden.

Și în 2015 în Evolène în cantonul Valais.

Dar oare astfel de incidente naturale ar putea fi anticipate cu mai multă precizie?

Pe cel mai faimos vârf din Elveția, Matterhorn, cercetătorii încearcă să găsească răspuns exact la această întrebare. Informaticianul Jan Beutel de la Universitatea din Innsbruck lucrează cu colegii din diferite universități elvețiene pentru a asculta interiorul muntelui - pentru a afla dacă o alunecare de teren este iminentă. Laboratorul lor se află la o altitudine de 3.500 de metri.

Muntele este extrem de abrupt.

În ultimii 12 ani, oamenii de știință i-au monitorizat stabilitatea. Din cauza schimbărilor climatice, permafrostul, considerat un fel de ciment care ține muntele întreg, se dezgheață. Și Matterhorn începe să se descompună.

„În 2003, s-au prăbușit de aici între două și trei mii de metri cubi de piatră. Zona aceea albă de acolo este locul unde s-au desprins.  3000 de metri cubi de piatră sunt echivalentul a trei case”, spune cercetătorul Jan Beutel.

Pentru a anticipa cu mai multă precizie astfel de evenimente au fost instalate numeroase instrumente de monitorizare. Senzorii măsoară fiecare mișcare și vibrație. Cercetătorii încearcă să decodeze sunetul rocilor. Și de aceea ascultă muntele, oricât de ciudat ar părea.

Un mic recipient negru e secretul aici.

„Acesta este senzorul nostru seismic care ne permite să înțelegem sunetele muntelui. Fiecare secțiune are un model particular de vibrații. Și acum e posibil să le și auzim. Acesta este sunetul vârfului Matterhorn amplificat de câteva ori”, spune Jan Beutel.

Sunetele pot varia.

„La fel cum un pahar cu apă sună diferit când îl atingeți, în funcție de cantitatea de apă din el, la fel se întâmplă și aici. Un volum mare produce un sunet profund. Dacă primiți doar sunete puternice, volumele cu care aveți de-a face sunt mici”, explică cercetătorul.

Aici stânca este paharul cu apă. Dacă fisura este mică, secțiunea liberă a rocii care vibrează este și ea mică și creează un sunet mai înalt. Dacă fisura crește, sunetul este mai profund.

„Dacă ar fi să observăm brusc o diferență semnificativă în măsurătorile seismice, de exemplu un sunet de două ori mai profund, ar putea fi un semn că o alunecare de teren este în plină desfășurare”, spune Jan Beutel.

Așadar, poate „vocea” muntelui să anunțe o alunecare de teren? Încă nu, spune Jan Beutel. Dar el și echipa lui își continuă cercetările.

Această metodă e testată acum și în Brienz.

Kurt Spring visa să-și trăiască liniștit bătrânețea aici. În schimb, se pregătește pentru o posibilă evacuare. Vrea să fie gata când muntele pornește la vale, scrie digi24.ro.