Cel puţin nouă state membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană au cerut instituirea de noi sancţiuni împotriva Belarusului în urma alegerilor prezidenţiale contestate de opoziţie şi a represiunii care continuă împotriva manifestanţilor ce protestează faţă de realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, relatează vineri Reuters.

Polonia, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia şi Danemarca au cerut într-o scrisoare comună ''măsuri restrictive împotriva oficialilor'' responsabili pentru desfăşurarea alegerilor încheiate cu realegerea lui Lukaşenko cu circa 80% din voturi şi pentru violenţele împotriva protestatarilor.

''Trebuie să găsim un echilibru atent între presiune şi dialog cu preşedintele Belarusului, Lukaşenko. Considerăm că UE trebuie să-şi asume rolul de mediator cât mai rapid posibil'', mai notează aceste state în scrisoare.

Germania, Austria şi Suedia au cerut deja sancţiuni imediate.

Potrivit unor surse diplomatice, ţara cea mai sceptică este Ungaria, care anterior a cerut ridicarea sancţiunilor europene împotriva Minskului.

Primele sancţiuni europene împotriva Belarusului au fost adoptate în 2004 şi intensificate în 2011 pentru încălcarea drepturilor omului şi a standardelor democratice, inclusiv fraude electorale. Multe dintre sancţiuni au fost ridicate după ce Lukaşenko a eliberat deţinuţi politici în 2016. Dar au rămas în vigoare un embargou asupra armelor şi sancţiunile împotriva a patru oficiali pentru neelucidarea dispariţiei a doi politicieni de opoziţie, precum şi a unui om de afaceri şi a unui jurnalist.

Eventuale noi sancţiuni ale UE vor lua cel mai probabil forma unor interdicţii de călătorie şi îngheţări de active individuale, potrivit Reuters.