Cele 22 de ţări membre ale Agenţiei Spaţiale Europene au votat pentru un buget record de 14,4 miliarde de euro
agerpres.ro
Cele 22 de ţări membre ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au votat joi un buget de 14,4 de miliarde de euro pentru finanţarea noilor sale programe, o sumă record potrivit unui anunţ făcut de directorul general al organizaţiei, Jan Worner, transmite agerpres.ro.
"Este un pas uriaş pentru Europa, la 50 de ani după ce oamenii au ajuns prima dată pe Lună", a declarat Jean-Yves Le Gall, preşedintele CNES - agenţia spaţială franceză. Noul buget este mai mare decât suma propusă iniţial de ESA statelor sale membre (14,3 miliarde de euro), a adăugat Jan Worner.
Acest buget, ce va finanţa noile programe spaţiale ale ESA pentru o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, a ajuns la o sumă neegalată până acum de la înfiinţarea acestei organizaţii interguvernamentale, în 1975.
Germania a contribuit cu cea mai mare sumă (3,3 miliarde de euro), urmată de Franţa (2,7 miliarde de euro), devenind astfel, pe termen lung, principalul stat-contribuabil din cadrul ESA.
"Am doborât toate recordurile în termeni de angajamente financiare", a adăugat Jean-Yves Le Gall.
ESA preconizează o dezvoltare susţinută în domeniul ştiinţelor Universului, al explorării (misiuni pe Marte şi pe Lună) şi al monitorizării Pământului, mai ales prin intermediul unui program de supraveghere a modificărilor climatice, Copernicus, pentru care ESA va furniza noi sateliţi.
"Este o mărturie evidentă a ambiţiei noastre comune pentru Europa", a declarat ministrul francez al Cercetării, Frederique Vidal, care a coprezidat această reuniune ministerială.
În ceea ce priveşte accesul la spaţiu, "vom continua să avem două lansatoare europene suverane (Ariane şi Vega, n.r.)", a adăugat ministrul francez, subliniind complementaritatea dintre Ariane şi lansatorul italian.
"Este un pas uriaş pentru Europa, la 50 de ani după ce oamenii au ajuns prima dată pe Lună", a declarat Jean-Yves Le Gall, preşedintele CNES - agenţia spaţială franceză. Noul buget este mai mare decât suma propusă iniţial de ESA statelor sale membre (14,3 miliarde de euro), a adăugat Jan Worner.
Acest buget, ce va finanţa noile programe spaţiale ale ESA pentru o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, a ajuns la o sumă neegalată până acum de la înfiinţarea acestei organizaţii interguvernamentale, în 1975.
Germania a contribuit cu cea mai mare sumă (3,3 miliarde de euro), urmată de Franţa (2,7 miliarde de euro), devenind astfel, pe termen lung, principalul stat-contribuabil din cadrul ESA.
"Am doborât toate recordurile în termeni de angajamente financiare", a adăugat Jean-Yves Le Gall.
ESA preconizează o dezvoltare susţinută în domeniul ştiinţelor Universului, al explorării (misiuni pe Marte şi pe Lună) şi al monitorizării Pământului, mai ales prin intermediul unui program de supraveghere a modificărilor climatice, Copernicus, pentru care ESA va furniza noi sateliţi.
"Este o mărturie evidentă a ambiţiei noastre comune pentru Europa", a declarat ministrul francez al Cercetării, Frederique Vidal, care a coprezidat această reuniune ministerială.
În ceea ce priveşte accesul la spaţiu, "vom continua să avem două lansatoare europene suverane (Ariane şi Vega, n.r.)", a adăugat ministrul francez, subliniind complementaritatea dintre Ariane şi lansatorul italian.