Dealerul auto insistă să vă încarce factura cu noi suporturi pentru pahare în spatele cotierei sau alte asemenea nimicuri? Floare la ureche: ani în şir constructorii auto au oferit clienţilor săi dotări şi mai puţin utile. Money.ro a ales câteva dintre cele mai ciudate, prezente în maşinile vândute de-a lungul timpului.

Aspirator Honda Odyssey

Desigur, cineva ar putea aduce zeci de argumente în favoarea existenței unui aspirator în mașină: poți curăţa rapid portbagajul după ce tocmai a fost transportat un câine murdar, să culegi cojile de ceapă căzute după o sesiune de cumpărături la piaţă sau doar ca să te lauzi în faţa colegilor de birou. În realitate, această opțiune "incredibil de utilă", o vei folosi, probabil, doar de două ori în viaţă: prima dată pentru a-ţi satisface propria curiozitate, a doua - pentru a arăta aceloraşi colegi de birou.

Diferența de preț între un Odiseea cu aspirator și unul fără aspirator reprezintă mai mult de 2,5 mii de dolari. Poţi calcula pe banii aceştia de câte ori ai putea duce maşina la spălătorie.

Setul pentru câini Honda Element

Crossoverul Honda Element nu este un model foarte popular, motiv pentru care Honda a decis, la un moment dat, să atragă atenția crescătorilor de câini, rezultând o maşină cu kit opțional pentru animale de companie.

Kitul de valoare îndoielnică include covoraşe rezistente la ghearele animalelor, cu modele în formă de semințe, precum și ... o "cuşcă" pe toată suprafaţa portbagajului. Mai mult decât atât, maşina are în dotare şi o rampă pentru câini.

Dar ce fel de câine este acela care nu poate sări de la o înălțime de 40 de centimetri? Poate doar un pechinez. Dar acesta poate fi transportat cu uşurinţă chiar şi în torpedou.

Honda a cerut cu o mie de dolari mai mult pentru o maşină lipsită de portbagaj (dar cu chit canin). Un mod cât se poate de original de a impulsiona vânzările. Păcat că nu a ţinut figura.

Openometru MINI Convertible

Maşinile MINI sunt create de persoane ciudate, pentru oameni la fel de ciudați. De aici vin şi excesele: ba vitezometrul arată ca un platouaş ca acelea servite în restaurante (fără mâncare) şi fixat exact în centrul bordului, ba un openometru alături de tahometru. Ce-i acela openometru? Am putea spune că instrumentul cel mai inutil ca opțiune din istoria automobilelor.

După cum s-ar putea ghici din nume, openometrul servește şoferului să ştie cât de mult timp a condus cu acoperiș coborât, în modul open. Datele pot fi partajate cu alții pe Internet și şoferul chiar să participe la cursa pentru cel mai "dezvelit" proprietar de MINI.

Scrumieră cu aspirare Chevrolet Bel Air

Datorită luptei agresive cu fumatul peste tot în lume, scrumiera s-a transformat treptat în cel mai rar utilizat obiect din mașină. Prin urmare, multe companii au scos-o din lista de echipamente standard. Dar, la mijlocul anilor 1950-începutul anilor 1960, Chevrolet credea că scrumiera poate fi unul dintre elementele componenete ale maşinii premium.

Rezervorul de mucuri de ţigară din modelele Bel Air a fost echipat cu un aspirator de resturi. Opțiunea nu era foarte scumpă - aproximativ 13 dolari (150 de dolari la preţurile de astăzi). Cu toate acestea, gadgetul nu a prins.

Scrumul era evacuat afară, însă mucurile de ţigară erau adunate într-un compartiment separat, care trebuia curăţat săptămânal. Era acelaşi lucru, ori că îl curăţai la două-trei zile, ori săptămânal, practic nicio diferenţă. Prin urmare, americanii au preferat să arunce mucurile pe geam, astfel încât să evite să folosească complicatul mecansim al scrumierei cu aspirare. Astăzi, amenda pentru aruncarea mucurilor pe geamul maşinii în SUA este de 500-1.000 de dolari.

Ceas automatic Oldsmobile

Un ceas mecanic în maşină este ceva util, dar un ceas mecanic semiautomat este un adevărat vis! Astfel, ceasurile au apărut la începutul anilor 1950 în maşinile Oldsmobile. E drept că acesta nu era situat nu pe bord, ci pe volan.

Locul ales era destul de nefericit, totuşi, asta permitea reîncărcarea ceasului la fiecare mişcare de volan. Cu toate acestea, dacă şoferul dorea să afle ora chiar în curbă, acest lucru îi era practic imposibil.

Picup pentru plăci de vinyl Chrysler

Înainte să apară fișierele MP3, CD–ROM-ul sau dischetele, în maşină puteai asculta doar radio. Dar la mijlocul anilor 1950, Chrysler a decis că aşa nu se mai poate și a oferit un picup pentru plăci de vinyl. Gramofonul de maşină era mai lent, permițând să se asculte muzică până la 45 de minute. Brațul pe care era atașat acul picup-ului era echipat cu un sistem de contragreutăţi, care îi permitea să citească chiar şi pe drumuri desfundate. Sistemul era, deci, foarte ingenios.

Dar această invenție aparent minunată a avut unele neajunsuri semnificative. În primul rând, aveai nevoie de plăci special comandate de la companiile de discuri. În al doilea rând, picup-ul era instalat numai pe maşinile noi, fiind imposibil să-l montezi pe una rulată. În al treilea rând, acesta se strica foarte des, ceea ce determina costuri ridicate în service-urile Chrysler, fapt pentru care compania a renunţat la inovaţie, iar din 1960, a încetat să mai ofere clienților posibilitatea de a asculta o placă în mașină, lăsând doar radioul.

Continuarea articolului pe Money.ro.